|
1. |
Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat şi noaptea înaintea Ta. |
|
2. |
Să ajungă înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga mea, Doamne, |
|
3. |
Că s-a umplut de rele sufletul meu şi viaţa mea de iad s-a apropiat. |
|
4. |
Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapă; ajuns-am ca un om neajutorat, între cei morii slobod. |
|
5. |
Ca nişte oameni răniţi ce dorm în mormânt, de care nu ţi-ai mai adus aminte şi care au fost lepădaţi de la mina Ta. |
|
6. |
Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, întru cele întunecate şi în umbra morţii. |
|
7. |
Asupra mea s-a întărâtat mânia Ta şi toate valurile Tale le-ai adus spre mine. |
|
8. |
Depărtat-ai pe cunoscuţii mei de la mine, ajuns-am urâciune lor. |
|
9. |
Închis am fost şi n-am putut ieşi. Ochii mei au slăbit de suferinţă. |
|
10. |
Strigat-am către Tine, Doamne, toată ziua, întins-am către Tine mâinile mele. |
|
11. |
Oare, morţilor vei face minuni? Sau cei morii se vor scula şi Te vor lăuda pe Tine? |
|
12. |
Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta şi adevărul Tău în locul pierzării? |
|
13. |
Oare, se vor cunoaşte întru întuneric minunile Tale şi dreptatea Ta în pământ uitat? |
|
14. |
Iar eu către Tine, Doamne, am strigat şi dimineaţa rugăciunea mea Te va întâmpina. |
|
15. |
Pentru ce Doamne, lepezi sufletul meu şi întorci faţa Ta de la mine? |
|
16. |
Sărac sunt eu şi în osteneli din tinereţile mele, înălţat am fost, dar m-am smerit şi m-am mâhnit. |
|
17. |
Peste mine au trecut mâniile Tale şi înfricoşările Tale m-au tulburat. |
|
18. |
Înconjuratu-m-au ca apa toată ziua şi m-au cuprins deodată. |
|
19. |
Depărtat-ai de la mine pe prieten şi pe vecin, iar pe cunoscuţii mei de ticăloşia mea. |