|
1. |
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta |
|
2. |
Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. |
|
3. |
Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. |
|
4. |
Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. |
|
5. |
Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. |
|
6. |
Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. |
|
7. |
Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. |
|
8. |
Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. |
|
9. |
Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. |
|
10. |
Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. |
|
11. |
Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. |
|
12. |
Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. |
|
13. |
Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. |
|
14. |
Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. |
|
15. |
Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. |
|
16. |
Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. |
|
17. |
Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. |
|
18. |
Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. |
|
19. |
Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. |
|
20. |
Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei. |