|
1. |
Păzeşte-mă, Doamne, că spre Tine am nădăjduit. |
|
2. |
Zis-am Domnului: "Domnul meu eşti Tu, că bunătăţile mele nu-ţi trebuie". |
|
3. |
Prin sfinţii care sunt pe pământul Lui minunată a făcut Domnul toată voia întru ei. |
|
4. |
Înmulţitu-s-au slăbiciunile celor ce aleargă după alţi dumnezei. Nu voi lua parte la adunările lor cu jertfe de sânge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele. |
|
5. |
Domnul este partea moştenirii mele şi a paharului meu. Tu eşti Cel care îmi aşezi mie iarăşi moştenirea mea. |
|
6. |
Sorţii mi-au căzut între cei puternici, că moştenirea mea este puternică. |
|
7. |
Binecuvânta-voi pe Domnul, Cel ce m-a înţelepţit; la aceasta şi noaptea mă îndeamnă inima mea. |
|
8. |
Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este ca să nu mă clatin. |
|
9. |
Pentru aceasta s-a veselit inima mea şi s-a bucurat limba mea, dar încă şi trupul meu va sălăşlui întru nădejde. |
|
10. |
Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea. |
|
11. |
Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu faţa Ta, şi la dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă vei sătura. |