|
1. |
Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere. |
|
2. |
Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!" |
|
3. |
Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne-a umplut de bucurie. |
|
4. |
Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi. |
|
5. |
Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera. |
|
6. |
Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor. |