|
1. |
Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui. |
|
2. |
Să spună cei izbăviţi de Domnul, pe care i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului. |
|
3. |
Din ţări i-a adunat pe ei, de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi. |
|
4. |
Rătăcit-au în pustie, în pământ fără de apă şi cale spre cetatea de locuit n-au găsit. |
|
5. |
Erau flămânzi şi însetaţi; sufletul lor într-înşii se sfârşea; |
|
6. |
Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei |
|
7. |
Şi i-a povăţuit pe cale dreaptă, ca să meargă spre cetatea de locuit. |
|
8. |
Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor. |
|
9. |
Că a săturat suflet însetat şi suflet flămând a umplut de bunătăţi. |
|
10. |
Şedeau în întuneric şi în umbra morţii; erau ferecaţi de sărăcie şi de fier, |
|
11. |
Pentru că au amărât cuvintele Domnului şi sfatul Celui Preaînalt au întărâtat. |
|
12. |
El a umilit întru osteneli inima lor; slăbit-au şi nu era cine să le ajute; |
|
13. |
Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit pe ei. |
|
14. |
Şi i-a scos pe ei din întuneric şi din umbra morţii şi legăturile lor le-a rupt. |
|
15. |
Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor! |
|
16. |
Că a sfărâmat porţi de aramă şi zăvoare de fier a frânt |
|
17. |
Şi i-a ajutat să iasă din calea fărădelegii lor, căci pentru fărădelegile lor au fost umiliţi. |
|
18. |
Urât-a sufletul lor orice mâncare şi s-au apropiat de porţile morţii. |
|
19. |
Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor i-a izbăvit. |
|
20. |
Trimis-a cuvântul Său şi i-a vindecat pe ei şi i-a izbăvit pe ei din stricăciunile lor. |
|
21. |
Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor! |
|
22. |
Şi să-I jertfească Lui jertfă de laudă şi să vestească lucrurile Lui, în bucurie. |
|
23. |
Cei ce se coboară la mare în corăbii, cei ce-şi fac lucrarea lor în ape multe, |
|
24. |
Aceia au văzut lucrurile Domnului şi minunile Lui întru adânc. |
|
25. |
El a zis şi s-a pornit vânt furtunos şi s-au înălţat valurile mării. |
|
26. |
Se urcau până la ceruri şi se coborau până în adâncuri, iar sufletul lor întru primejdii încremenea. |
|
27. |
Se tulburau şi se clătinau ca un om beat şi toată priceperea lor a pierit. |
|
28. |
Dar au strigat către Domnul în necazurile lor şi din nevoile lor ia izbăvit |
|
29. |
Şi i-a poruncit furtunii şi s-a liniştit şi au tăcut valurile mării. |
|
30. |
Şi s-au veselit ei, că s-au liniştit valurile şi Domnul i-a povăţuit pe ei la limanul dorit de ei. |
|
31. |
Lăudat să fie Domnul pentru milele Lui, pentru minunile Lui, pe care le-a făcut fiilor oamenilor! |
|
32. |
Înălţaii-L pe El în adunarea poporului şi în scaunul bătrânilor lăudaţi-L pe El, |
|
33. |
Prefăcut-a râurile în pământ pustiu, izvoarele de apă în pământ însetat |
|
34. |
Şi pământul cel roditor în pământ sărat, din pricina celor ce locuiesc pe el. |
|
35. |
Prefăcut-a pustiul în iezer de ape, iar pământul cel fără de apă în izvoare de ape, |
|
36. |
Şi a aşezat acolo pe cei flămânzi şi au zidit cetate de locuit |
|
37. |
Şi au semănat ţarine şi au sădit vii şi au strâns belşug de roade |
|
38. |
Şi i-a binecuvântat pe ei şi s-au înmulţit foarte şi vitele lor nu le-a împuţinat. |
|
39. |
Şi iarăşi au fost împuţinaţi şi chinuiţi de apăsarea necazurilor şi a durerii. |
|
40. |
Aruncat-a dispreţ asupra căpeteniilor lor şi i-a rătăcit pe ei în loc neumblat şi fără de cale. |
|
41. |
Dar pe sărac l-a izbăvit de sărăcie şi i-a pus pe ei ca pe nişte oi de moştenire. |
|
42. |
Vedea-vor drepţii şi se vor veseli şi toată fărădelegea îşi va astupa gura ei. |
|
43. |
Cine este înţelept va păzi acestea şi va pricepe milele Domnului. |