|
1. |
Auzi, Doamne, dreptatea mea, ia aminte cererea mea, ascultă rugăciunea mea, din buze fără de viclenie. |
|
2. |
De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte. |
|
3. |
Cercetat-ai inima mea, noaptea ai cercetat-o; cu foc m-ai lămurit, dar nu s-a aflat întru mine nedreptate. |
|
4. |
Ca să nu grăiască gura mea lucruri omeneşti, pentru cuvintele buzelor Tale eu am păzit căi aspre. |
|
5. |
Îndreaptă picioarele mele în cărările Tale, ca să nu şovăie paşii mei. |
|
6. |
Eu am strigat, că m-ai auzit Dumnezeule; pleacă urechea Ta către mine şi auzi cuvintele mele. |
|
7. |
Minunate fă milele Tale, Cel ce mântuieşti pe cei ce nădăjduiesc în Tine de cei ce stau împotriva dreptei Tale. |
|
8. |
Păzeşte-mă, Doamne, ca pe lumina ochilor; cu acoperământul aripilor Tale acoperă-mă |
|
9. |
De faţa necredincioşilor care mă necăjesc pe mine. Vrăjmaşii mei sufletul meu l-au cuprins; |
|
10. |
Cu grăsime inima lor şi-au încuiat, gura lor a grăit mândrie. |
|
11. |
Izgonindu-mă acum m-au înconjurat, ochii lor şi-au aţintit ca să mă plece la pământ. |
|
12. |
Apucatu-m-au ca un leu gata de pradă, ca un pui de leu ce locuieşte în ascunzişuri. |
|
13. |
Scoală-Te, Doamne, întâmpină-i pe ei şi împiedică-i! Izbăveşte sufletul meu de cel necredincios, cu sabia Ta. |
|
14. |
Doamne, desparte-mă de oamenii acestei lumi, ce-şi iau partea în viaţă, căci s-a umplut pântecele lor de bunătăţile Tale; săturatu-s-au fiii lor şi au lăsat rămăşiţele pruncilor. |
|
15. |
Iar eu întru dreptate mă voi arăta feţei Tale, sătura-mă-voi când se va arăta slava Ta. |