Cap. 6
3. Şi
sufletul meu s-a tulburat foarte şi Tu, Doamne, până când?
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte
sufletul meu, mântuieşte-mă, pentru mila Ta.
Cap. 7
2. Ca nu cumva să răpească
sufletul meu ca un leu, nefiind cine să mă izbăvească, nici cine să mă mântuiască.
5. Să prigonească vrăjmaşul
sufletul meu şi să-l prindă, să calce la pământ viaţa mea şi mărirea mea în ţărână să o aşeze.
Cap. 30
7. Bucura-mă-voi şi mă voi veseli de mila Ta, că ai căutat spre smerenia mea, mântuit-ai din nevoi
sufletul meu
9. Miluieşte-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulburatu-s-a de mânie ochiul meu,
sufletul meu şi inima mea.
13. Că am auzit ocara multora din cei ce locuiesc împrejur, când se adunau ei împreună împotriva mea; ca să ia
sufletul meu s-au sfătuit.
Cap. 34
3. Scoate sabia şi închide calea celor ce mă prigonesc; spune
sufletului meu: "Mântuirea ta sunt Eu!"
4. Să fie ruşinaţi şi înfruntaţi cei ce caută
sufletul meu; să se întoarcă înapoi şi să se ruşineze cei ce gândesc rău de mine.
6. Că în zadar au ascuns de mine groapa laţului lor, în deşert au ocărât
sufletul meu.
8. Iar
sufletul meu să se bucure de Domnul, să se veselească de mântuirea lui.
11. Răsplătit-au mie rele pentru bune şi au vlăguit
sufletul meu.
12. Iar eu, când mă supărau ei, m-am îmbrăcat cu sac şi am smerit cu post
sufletul meu şi rugăciunea mea în sinul meu se va întoarce.
16. Doamne, când vei vedea? Întoarce
sufletul meu de la fapta lor cea rea, de la lei, viaţa mea.
24. Să nu zică întru inimile lor: "Bine, bine,
sufletului nostru", nici să zică: "L-am înghiţit pe el".
Cap. 41
1. În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte
sufletul meu pe Tine, Dumnezeule.
2. Însetat-a
sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu?
6. Pentru ce eşti mâhnit,
suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
8. În mine
sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce aminte de Tine, din pământul Iordanului şi al Ermonului, din muntele cel mic.
16. Pentru ce eşti mâhnit,
suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
Cap. 56
1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă, că spre Tine a nădăjduit
sufletul meu
5. Trimis-a Dumnezeu mila Sa şi adevărul Său şi a izbăvit
sufletul meu din mijlocul puilor de lei. Adormit-am tulburat.
8. Curse au gătit sub picioarele mele şi au împilat
sufletul meu;
Cap. 61
1. Oare nu lui Dumnezeu se va supune
sufletul meu? Că de la El este mântuirea mea;
5. Dar lui Dumnezeu supune-te,
suflete al meu, că de la El vine răbdarea mea;
Cap. 62
2. Însetat-a de Tine
sufletul meu, suspinat-a după Tine trupul meu,
6. Ca de seu şi de grăsime să se sature
sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
8. Şi întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a
sufletul meu de Tine şi pe mine m-a sprijinit dreapta Ta.
9. Iar ei în deşert au căutat
sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pământului; da-se-vor în mâinile sabiei, părţi vulpilor vor fi.
Cap. 68
1. Mântuieşte-mă, Dumnezeule, că au intrat ape până la
sufletul meu.
12. Şi mi-am smerit cu post
sufletul meu şi mi-a fost spre ocară mie.
21. Ia aminte la
sufletul meu şi-l mântuieşte pe el; din mâinile vrăjmaşilor mei izbăveşte-mă,
23. Înaintea Ta sunt toţi cei ce mă necăjesc. Zdrobit a fost
sufletul meu de ocări şi necaz,
36. Să râdă săracii şi să se veselească; cântaţi lui Dumnezeu şi viu va fi
sufletul vostru!
Cap. 70
11. Că au zis vrăjmaşii mei mie şi cei ce păzesc
sufletul meu s-au sfătuit împreună,
14. Să se ruşineze şi să piară cei ce defăimează
sufletul meu, să se îmbrace cu ruşine şi înfruntare cei ce caută să-mi facă rău.
26. Bucura-se-vor buzele mele când voi cânta ţie şi
sufletul meu pe care l-ai mântuit.
Cap. 85
2. Păzeşte
sufletul meu, căci cuvios sunt; mântuieşte, Dumnezeul meu, pe robul Tău, pe cel ce nădăjduieşte în Tine.
3. Miluieşte-mă, Doamne, că spre Tine voi striga toată ziua. Veseleşte
sufletul robului Tău, că spre Tine, Doamne, am ridicat
sufletul meu.
12. Că mare este mila Ta spre mine şi ai izbăvit
sufletul meu din iadul cel mai de jos.
13. Dumnezeule, călcătorii de lege s-au sculat asupra mea şi adunarea celor tari a căutat
sufletul meu şi nu Te-au pus pe Tine înaintea lor.
Cap. 93
17. Că de nu mi-ar fi ajutat mie Domnul, puţin de nu s-ar fi sălăşluit în iad
sufletul meu.
19. Doamne, când s-au înmulţit durerile mele în inima mea, mângâierile Tale au veselit
sufletul meu.
21. Ei vor prinde în cursă
sufletul dreptului şi sânge nevinovat vor osândi.
Cap. 102
1. Binecuvintează,
suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvintează,
suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
22. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează
suflete al meu pe Domnul.
Cap. 106
5. Erau flămânzi şi însetaţi;
sufletul lor într-înşii se sfârşea;
9. Că a săturat
suflet însetat şi
suflet flămând a umplut de bunătăţi.
18. Urât-a
sufletul lor orice mâncare şi s-au apropiat de porţile morţii.
26. Se urcau până la ceruri şi se coborau până în adâncuri, iar
sufletul lor întru primejdii încremenea.
Cap. 114
4. Şi numele Domnului am chemat: "O, Doamne, izbăveşte
sufletul meu!"
7. Întoarce-te,
suflete al meu, la odihna ta, că Domnul ţi-a făcut ţie bine;
8. Că a scos
sufletul meu din moarte, ochii mei din lacrimi şi picioarele mele de la cădere.
Cap. 118
20. Aprins e
sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.
25. Lipitu-s-a de pământ
sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
28. Istovitu-s-a
sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
81. Se topeşte
sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
109.
Sufletul meu în mâinile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat.
129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele
sufletul meu.
167. Păzit-a
sufletul meu mărturiile Tale şi le-a iubit foarte.
175. Viu va fi
sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie.
Cap. 123
4. Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste
sufletul nostru.
5. Atunci ar fi trecut peste
sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
7.
Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit.
Cap. 129
5. Pentru numele Tău, Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a
sufletul meu spre cuvântul Tău,
6. Nădăjduit-a
sufletul meu în Domnul, din straja dimineţii până în noapte. Din straja dimineţii să nădăjduiască Israel spre Domnul.
Cap. 142
3. Vrăjmaşul prigoneşte
sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri.
6. Întins-am către Tine mâinile mele,
sufletul meu ca un pământ însetoşat.
8. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat
sufletul meu.
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz
sufletul meu.
12. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc
sufletul meu, că eu sunt robul Tău.