1. |
Atunci Iov a răspuns şi a grăit: |
2. |
"O, dacă durerea mea s-ar cântări şi nenorocirea mea ar fi pusă la cântar! |
3. |
Şi fiindcă este mai grea decât nisipul mărilor, de aceea cuvintele mele sunt bâlbâite! |
4. |
Pentru că săgeţile Celui Atotputernic stau înfipte în mine şi duhul meu bea veninul lor, de aceea spaimele lui Dumnezeu vin cete-cete împotriva mea. |
5. |
Zbiară măgarul sălbatic când e lângă păşunea verde? Mugeşte boul când stă lângă nutreţ? |
6. |
Poţi să mănânci ce n-are sare fără sare? Are vreun gust albuşul oului? |
7. |
Sufletul meu n-a voit să se atingă de ele; inima mea s-a dezgustat de pâinea mea. |
8. |
Cine îmi va dărui îndeplinirea rugăciunii mele şi va face ca Dumnezeu să-mi dea ce aştept, |
9. |
Şi să primească să mă sfărâme şi să-şi întindă mâna şi să mă nimicească! |
10. |
Dar va fi încă o mângâiere pentru mine şi voi tresălta, deşi împovărat de dureri nemiloase, fiindcă n-am ascuns poruncile Celui Sfânt. |
11. |
Ce putere mai am ca să aştept şi ce viitor mai am ca să prelungesc viaţa mea? |
12. |
Tăria mea este tăria pietrelor? Trupul meu este oare de aramă? |
13. |
Aş putea găsi vreun sprijin în mine şi tot ajutorul n-a fugit, oare, departe de mine? |
14. |
Celui ce este în suferinţă i se cuvine mila prietenului său, dar el uită teama de Cel Atotputernic. |
15. |
Fraţii mei s-au arătat înşelători ca un puhoi, ca albia puhoaielor repezi. |
16. |
Erau acoperite de ghiaţă, zăpada stătea grămadă peste ele; |
17. |
Dar cum se topeşte zăpada, ele şi seacă şi, cum se încălzeşte, ele se usucă pe loc. |
18. |
Caravanele se abat din drumul lor, ele înaintează în pustiu şi se rătăcesc. |
19. |
Caravanele din Tema aşteaptă, convoaiele din Saba nădăjduiesc în ele. |
20. |
Şi sunt uimiţi că au avut încredere; când sosesc lângă uscatele puhoaie sunt uimiţi. |
21. |
Aşa aţi fost şi voi acum pentru mine: Vă scutură spaima şi vă este frică! |
22. |
Nu cumva v-am zis: Daţi-mi de pomană şi împărţiţi din averile voastre pentru mine? |
23. |
Sau scăpaţi-mă din mâna unui duşman sau răscumpăraţi-mă din mâna tiranilor? |
24. |
Fiţi învăţătorii mei şi eu voi tăcea; lămuriţi-mă unde este păcatul meu! |
25. |
Cât de îmbietoare sunt cuvintele întregimii sufleteşti! Dar ce judecă judecata care vine de la voi? |
26. |
Cugetaţi voi să faceţi judecata vorbelor? Ducă-se în vânt cuvintele unui deznădăjduit! |
27. |
Voi năpăstuiţi pe orfan, voi împovăraţi pe prietenul vostru. |
28. |
Şi acum întrebaţi şi vă întoarceţi către mine şi în faţa voastră nu voi spune minciună! |
29. |
Cercetaţi din nou! Nu este nici o viclenie! Cercetaţi din nou! Dreptatea mea este mereu aici! |
30. |
Este oare vreo strâmbătate pe limba mea şi cerul gurii mele nu va deosebi el ce este rău şi ce este amar? |