|
1. |
Elihu a vorbit mai departe şi a zis: |
|
2. |
"Ascultaţi, înţelepţilor, cuvintele mele şi voi, învăţaţilor, aţintiţi-vă urechile, |
|
3. |
Fiindcă urechea deosebeşte cuvintele, precum cerul gurii gustă rnâncarea. |
|
4. |
Să cercetăm între noi ce este drept, să ştim între noi ceea ce este bine, |
|
5. |
Fiindcă Iov a zis: "Eu sunt drept, dar Dumnezeu nu-mi dă dreptate! |
|
6. |
Deşi nevinovat, trec drept mincinos; rana mea este nevindecată, deşi eu nu am nici o greşeală". |
|
7. |
Cine mai este ca Iov, care să bea batjocura, cum ar bea apa? |
|
8. |
Care să se însoţească cu cei care fac nedreptate şi să meargă în pas cu făcătorii de rele? |
|
9. |
Căci Iov a zis: "Omul n-are nici un folos, dacă se străduieşte să fie plăcut lui Dumnezeu". |
|
10. |
Dar voi oameni de inimă, ascultaţi-mă! Departe este de Dumnezeu răutatea, departe este de El nedreptatea! |
|
11. |
Căci Dumnezeu întoarce omului după faptele lui şi se poartă cu fiecare după purtarea lui. |
|
12. |
Cu adevărat, Dumnezeu nu făptuieşte răul şi Cel Atotputernic nu strâmbă dreptatea. |
|
13. |
Cine i-a încredinţat cârmuirea pământului şi cine i-a dat în grijă această lume întreagă? |
|
14. |
Dacă Dumnezeu n-ar cugeta decât la Sine Însuşi şi dacă ar lua înapoi la Sine duhul Său şi suflarea Sa, |
|
15. |
Toate făpturile ar pieri deodată şi omul s-ar întoarce în ţărână. |
|
16. |
Dacă ai minte, ascultă aceasta, pleacă urechea la cuvintele mele. |
|
17. |
Unul care prigoneşte dreptatea ar putea oare să domnească? Şi vei osândi tu pe Cel mare şi drept? |
|
18. |
El, Care strigă împăraţilor: Netrebnicilor! Şi celor mai mari de pe pământ: Nelegiuiţilor! |
|
19. |
El nu caută la fala celor mari şi nu face deosebire între bogat şi sărac, pentru că toţi sunt lucrarea mâinilor Sale. |
|
20. |
Într-o clipită ei mor şi se duc; în miez de noapte, un popor se zbuciumă şi fără greutate prăbuşeşte pe tiran. |
|
21. |
Pentru că ochii Domnului supraveghează cărările omului şi vede toţi paşii lui. |
|
22. |
Pentru El nu este nici întuneric, nici umbră, unde să se poată ascunde cei ce lucrează nelegiuirea. |
|
23. |
Dumnezeu n-are nevoie să privească multă vreme pe cineva, ca să-l tragă înaintea judecăţii Sale. |
|
24. |
El zdrobeşte pe puternici, fără lungă cercetare şi pune pe alţii în locul lor. |
|
25. |
De vreme ce El cunoaşte faptele lor, El îi răstoarnă în fapt de noapte şi-i zdrobeşte. |
|
26. |
Ca pe nişte nelegiuiţi ce sunt, El îi loveşte de fală cu foarte mulţi privitori, |
|
27. |
Fiindcă s-au dat la o parte din preajma Sa şi n-au voit să priceapă cărările Sale |
|
28. |
Şi au făcut să urce până la Domnul strigătul celui sărac şi să răsune în urechile Sale plânsul celor nenorociţi. |
|
29. |
Dacă Domnul se odihneşte, cine poate să-L smulgă din odihna Lui şi dacă Îşi acoperă faţa, cine poate să-L mai zărească? Dar El stă şi supraveghează şi pe popoare şi pe oameni, |
|
30. |
Ca unul Care nu voieşte stăpânirea celor nelegiuiţi, nici poticnirea popoarelor. |
|
31. |
Dacă un făţarnic zice lui Dumnezeu: "Am fost târât la păcat şi nu voi mai face ce este rău, |
|
32. |
Ceea ce nu ştiu, Tu învaţă-mă; dacă am săvârşit vreo nedreptate nu voi porni iar de la capăt!" |
|
33. |
Crezi tu, după părerea ta, că Dumnezeu îi va face în schimb tot aşa? Fiindcă ai fost dispreţuitor, fiindcă te faci tu judecător în locul meu, spune-mi atunci ce ştii tu? |
|
34. |
Oamenii în toată firea vor zice şi tot aşa orice om cuminte care mă ascultă: |
|
35. |
Iov nu vorbeşte după dreapta învăţătură şi cuvintele lui nu sunt după sfânta dreptate. |
|
36. |
Însă Iov trebuie cercetat până la capăt cu privire la acele răspunsuri vrednice de nişte nelegiuiţi. |
|
37. |
El a sporit păcatul său; aici între noi el pune la îndoială greşeala lui şi îngrămădeşte vorbele sale împotriva lui Dumnezeu". |