|
1. |
Şi pruncul Samuel slujea Domnului sub povaţa preotului Eli. În zilele acelea cuvântul Domnului era rar şi nici vedeniile nu erau dese. |
|
2. |
Şi iată în vremea aceea, când Eli stătea culcat la locul său şi ochii lui începuseră a se închide şi nu mai putea să vadă; |
|
3. |
Când sfeşnicul Domnului nu se stinsese încă şi Samuel era culcat în cortul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu, |
|
4. |
A strigat Domnul către Samuel: "Samuele, Samuele!" Iar el a răspuns: " Iată-mă! " |
|
5. |
Şi a alergat la Eli şi a zis: "Iată-mă! La ce m-ai chemat?" Acela însă a răspuns: "Nu te-am chemat. Du-te şi te culcă!" Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat. |
|
6. |
Iar Domnul a strigat a doua oară pe Samuel: "Samuele, Samuele!" şi acesta s-a sculat şi a venit iar la Eli şi a zis: "Iată-mă! De ce m-ai chemat?" şi acela i-a zis: "Nu te-am chemat, fiul meu! Du-te înapoi şi te culcă!" |
|
7. |
Samuel nu cunoştea atunci glasul Domnului şi cuvântul Domnului nu i se descoperise încă. |
|
8. |
Dar Domnul a strigat pe Samuel şi a treia oară. Şi s-a sculat acesta şi a venit la Eli şi a zis: "Iată-mă! La ce m-ai chemat?" Atunci a înţeles Eli că Domnul cheamă pe copil. |
|
9. |
Şi a zis Eli către Samuel: "Du-te înapoi şi te culcă şi când Cel ce te cheamă te va mai chema, tu să zici: "Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă!" Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat la locul său. |
|
10. |
Şi a venit Domnul şi a stat şi a strigat ca întâia şi ca a doua oară: "Samuele, Samuele!" Iar Samuel a zis: "Vorbeşte, Doamne, că robul Tău ascultă!" |
|
11. |
A zis Domnul către Samuel: "Iată, am să fac în Israel un lucru, încât cine va auzi de el, aceluia îi vor ţiui amândouă urechile. |
|
12. |
În ziua aceea voi face cu Eli toate câte am spus despre casa lui; toate le voi începe şi le voi sfârşi. |
|
13. |
Eu i-am spus că am să pedepsesc casa lui pe veci pentru vina pe care el a ştiut-o, şi anume că fiii fac nelegiuiri, dar nu i-a înfrânat. |
|
13. |
După aceea a adormit Samuel până dimineaţa, s-a sculat de noapte şi a deschis uşile casei Domnului. Dar Samuel s-a temut să spună lui Eli vedenia aceasta. |
|
14. |
De aceea mă jur casei lui Eli că vina casei lui Eli nu se va şterge, nici prin jertfe, nici prin prinoase de pâine în veci". |
|
16. |
Eli însă a chemat pe Samuel şi a zis: "Fiul meu Samuel! " Iar acesta a răspuns: "Iată-mă!" |
|
17. |
A zis Eli: "Ce ţi s-a spus? Să nu ascunzi de mine! Dumnezeu să se poarte cu tine cu toată asprimea, dacă tu vei ascunde ceva de mine din toate câte ţi s-au spus!" |
|
18. |
Şi i-a spus Samuel tot şi n-a ascuns nimic de el. Atunci Eli a zis: "El este Domnul; facă dar ce va binevoi!" |
|
19. |
Şi a crescut Samuel şi Domnul a fost cu el şi n-a rămas neîmplinit nici unul din cuvintele Lui. |
|
20. |
Atunci a aflat tot Israelul, de la Dan până la Beer-Şeba, că Samuel s-a învrednicit să fie prooroc al Domnului. |
|
21. |
Şi a urmat Domnul a Se arăta în Şilo după ce Se arătase lui Samuel acolo prin cuvântul Său. Şi s-au încredinţat toţi în tot Israelul, de la o margine până la cealaltă margine a ţării, că Samuel este proorocul Domnului. Iar Eli a ajuns foarte bătrân, şi feciorii lui stăruiau pe calea lor înaintea Domnului. |