|
1. |
Intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa. |
|
2. |
Şi iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! |
|
3. |
Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. |
|
4. |
Şi Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre? |
|
5. |
Căci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală-te şi umblă? |
|
6. |
Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta. |
|
7. |
Şi, sculându-se, s-a dus la casa sa. |
|
8. |
Iar mulţimile văzând acestea, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, Cel care dă oamenilor asemenea putere. |
|
9. |
Şi plecând Iisus de acolo, a văzut un om care şedea la vamă, cu numele Matei, şi i-a zis acestuia: Vino după Mine. Şi sculându-se, a mers după El. |
|
10. |
Şi pe când şedea El la masă, în casă, iată mulţi vameşi şi păcătoşi au venit şi au şezut la masă împreună cu Iisus şi cu ucenicii Lui. |
|
11. |
Şi văzând fariseii, au zis ucenicilor: Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii? |
|
12. |
Şi auzind El, a zis: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. |
|
13. |
Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă. |
|
14. |
Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicând: Pentru ce noi şi fariseii postim mult, iar ucenicii Tăi nu postesc? |
|
15. |
Şi Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nunţii să fie trişti câtă vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. |
|
16. |
Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche, căci peticul acesta, ca umplutură, trage din haină şi se face o ruptură şi mai rea. |
|
17. |
Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; alminterea burdufurile crapă: vinul se varsă şi burdufurile se strică; ci pun vin nou în burdufuri noi şi amândouă se păstrează împreună. |
|
18. |
Pe când le spunea acestea, iată un dregător, venind, I s-a închinat, zicând: Fiica mea a murit de curând dar, venind, pune mâna Ta peste ea şi va fi vie. |
|
19. |
Atunci Iisus, sculându-Se, a mers după el împreună cu ucenicii. |
|
20. |
Şi iată o femeie cu scurgere de sânge de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui. |
|
21. |
Căci zicea în gândul ei: Numai să mă ating de haina Lui şi mă voi face sănătoasă; |
|
22. |
Iar Iisus, întorcându-Se şi văzând-o, i-a zis: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit. Şi s-a tămăduit femeia din ceasul acela. |
|
23. |
Iisus, venind la casa dregătorului şi văzând pe cântăreţii din flaut şi mulţimea tulburată, a zis: |
|
24. |
Depărtaţi-vă, căci copila n-a murit, ci doarme. Dar ei râdeau de El. |
|
25. |
Iar după ce mulţimea a fost scoasă afară, intrând, a luat-o de mână, şi copila s-a sculat. |
|
26. |
Şi a ieşit vestea aceasta în tot ţinutul acela. |
|
27. |
Plecând Iisus de acolo, doi orbi se ţineau după El strigând şi zicând: Miluieşte-ne pe noi, Fiule al lui David. |
|
28. |
După ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! |
|
29. |
Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credinţa voastră, fie vouă! |
|
30. |
Şi s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeţi, nimeni să nu ştie. |
|
31. |
Iar ei, ieşind, L-au vestit în tot ţinutul acela. |
|
32. |
Şi plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. |
|
33. |
Şi fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulţimile se minunau zicând: Niciodată nu s-a arătat aşa în Israel. |
|
34. |
Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. |
|
35. |
Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. |
|
36. |
Şi văzând mulţimile, I s-a făcut milă de ele că erau necăjite şi rătăcite ca nişte oi care n-au păstor. |
|
37. |
Atunci a zis ucenicilor Lui: Secerişul e mult, dar lucrătorii sunt puţini. |
|
38. |
Rugaţi, deci, pe Domnul secerişului, ca să scoată lurcători la secerişul Său. |