|
1. |
Atunci s-a dus Roboam la Sichem, căci la Sichem veniseră ton Israeliţii, ca să-l facă rege. |
|
2. |
Şi a auzit şi Ieroboam, fiul lui Nabat, de aceasta, pe când se afla încă în Egipt, unde fugise de regele Solomon, şi a venit Ieroboam din Egipt, căci au trimis unii după el şi l-au chemat. |
|
3. |
Atunci Ieroboam şi toată adunarea Israeliţilor au venit de i-au grăit regelui Roboam şi i-au zis: |
|
4. |
Tatăl tău a pus jug greu pe noi; însă uşurează-ne munca cea grea a tatălui tău şi jugul cel greu care l-a pus el pe noi, şi îţi vom sluji! |
|
5. |
Şi a zis el către ei: "Duceţi-vă şi să veniţi poimâine la mine!" Şi a plecat poporul. |
|
6. |
Atunci regele Roboam a întrebat pe bătrânii care fuseseră sfetnici pe lângă Solomon, tatăl lui, pe când trăia el, şi le-a zis: "Cum mă sfătuiţi să răspund poporului la cererea aceasta?" |
|
7. |
Grăit-au lui aceia şi au zis: "Dacă tu vei fi slugă astăzi poporului acestuia şi-i vei sluji, dacă le vei face gustul lor şi le vei vorbi cu blândeţe, atunci ei îţi vor fi robi în toate zilele! |
|
8. |
Însă el n-a ţinut seamă de sfatul bătrânilor pe care i l-au dat, şi a făcut sfat cu cei tineri, crescuţi odată cu el, şi care erau sfetnicii lui şi le-a zis: |
|
9. |
Ce mă sfătuiţi să răspund poporului care mi-a zis: Uşurează jugul pe care l-a pus tatăl tău pe noi? |
|
10. |
Şi i-au grăit oamenii cei tineri, care crescuseră odată cu el şi erau acum sfetnicii lui, şi i-au zis: "Aşa să spui poporului acestuia care ţi-a grăit şi ţi-a zis: Tatăl tău a pus jug greu pe noi; tu însă uşurează-l de pe noi; aşa spune-le: Degetul meu cel mic este mai gros decât mijlocul tatălui meu. |
|
11. |
Deci dacă tatăl meu v-a împovărat cu jug greu, eu şi mai greu voi face jugul vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, iar eu vă voi pedepsi cu scorpioane! |
|
12. |
Atunci a venit Ieroboam şi tot poporul la Roboam a treia zi, după cum poruncise regele, când a zis: "Să veniţi la mine poimâine!" |
|
13. |
Şi a răspuns regele poporului cu asprime şi n-a ţinut seamă de sfatul care i-l dăduseră bătrânii, |
|
14. |
Ci a grăit către el după sfatul celor tineri şi a zis: "Tatăl meu a pus jug greu peste voi; eu însă şi mai greu voi face jugul vostru; tatăl meu v-a pedepsit cu bice, eu însă vă voi pedepsi cu scorpioane!" |
|
15. |
Şi n-a ascultat regele de popor, căci aşa fusese rânduit de Domnul ca să se împlinească cuvântul Lui pe care l-a grăit Domnul prin Ahia din Şilo către Ieroboam, fiul lui Nabat. |
|
16. |
Iar când toţi Israeliţii au văzut că regele n-a vrut să-i asculte, a răspuns şi poporul regelui şi i-a zis: "Ce parte avem noi cu David? Nici o moştenire nu avem noi cu fiul lui Iesei. Pleacă, dar, la corturile tale, Israele! Şi tu, Davide, cunoaşte-ţi acum casa ta! Şi s-a împrăştiat Israel la corturile lui. |
|
17. |
Acum Roboam domnea numai peste fiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda. |
|
18. |
Şi a trimis regele Roboam pe Adoniram, căpetenia cea peste dări, în contra lor; însă toţi Israeliţii au aruncat cu pietre asupra lui şi el a murit; iar regele Roboam s-a suit repede într-un car, ca să fugă la Ierusalim. |
|
19. |
Şi astfel s-a rupt Israelul de casa lui David până în ziua de astăzi. |
|
20. |
Când ton Israeliţii au auzit că Ieroboam s-a întors din Egipt, au trimis şi l-au chemat la adunare Şi l-au făcut rege peste toţi Israeliţii. Cu casa lui David n-a rămas nimeni, decât seminţia lui Iuda. |
|
21. |
Roboam, venind la Ierusalim, a adunat din toată casa lui Iuda şi din seminţia lui Veniamin o sută şi optzeci de mii de ostaşi, pregătiţi pentru război, ca să se lupte cu casa lui Israel şi să întoarcă regatul iarăşi sub stăpânirea lui Roboam, fiul lui Solomon. |
|
22. |
Şi a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu, şi i-a zis: |
|
23. |
"Spune-i lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, şi la toată casa lui Iuda şi a lui Veniamin şi la celălalt popor: |
|
24. |
Aşa zice Domnul: Să nu mergeţi, nici să nu începeţi război cu fraţii voştri, fiii lui Israel. Să vă întoarceţi fiecare la casele voastre, căci de la Mine a fost aceasta! Şi au ascultat ei de cuvântul Domnului şi s-au întors înapoi după cuvântul Domnului. Şi a răposat regele Solomon cu părinţii lui şi a fost înmormântat la un loc cu părinţii lui în cetatea lui David, tatăl său; iar în locul lui în Ierusalim s-a făcut rege Roboam, fiul său. Roboam era de patruzeci şi unu de ani când s-a făcut rege şi şaptesprezece ani a domnit el în Ierusalim. Pe mama lui o chema Naama şi a fost fiica lui Ana, fiul lui Nahaş, regele fiilor Amoniţilor. Şi a făcut fapte ce nu erau plăcute înaintea ochilor Domnului şi nici n-a umblat pe căile lui David, strămoşul său. Solomon însă avusese un rob, un om din muntele lui Efraim, pe care-l chema Ieroboam, iar pe mama lui o chema Ţerua, femeie desfrânată. Şi l-a pus Solomon între dregătorii cei peste lucrătorii de corvoadă ai casei lui Iosif. Şi a zidit lui Solomon cetatea Tirţa, din muntele lui Efraim. Şi avea sub el trei sute de care cu cai. El a zidit Milo cu lucrătorii de corvoadă ai casei lui Efraim; tot el a reparat şi stricăciunile de la cetatea lui David şi a fost conducător peste regat. Şi a căutat Solomon să-l omoare. şi s-a temut Ieroboam şi a fugit la; Şişac, regele Egiptului. şi a fost la Şişac până a murit Solomon. şi a auzit Ieroboam, pe când se afla încă în Egipt, că a murit Solomon. A şoptit el la urechile lui Şişac, regele Egiptului, zicând: "Dă-mi drumul, ca să mă duc în ţara mea". Ţi i-a zis Şişac: Cere ce doreşti şi îţi voi da. Şi Şişac i-a dat lui Ieroboam de femeie pe Ano, sora cea mai mare a Tafnesei, femeia lui. Aceasta era cea mai mare între fiicele regelui, şi i-a născut lui Ieroboam pe Abia, fiul lui. Şi a zis Ieroboam lui Şişac: "De bună seamă, dă-mi drumul, că am să mă duc". Şi a plecat Ieroboam din Egipt şi a venit în pământul Tirţa, din muntele Efraim. Şi s-a adunat acolo toată seminţia lui Efraim. Şi a zidit Ieroboam acolo tabere. Şi i s-a îmbolnăvit copilul lui de o boală foarte grea. Şi s-a dus Ieroboam să întrebe pentru copil. Şi a zis către Ano, femeia lui: "Scoală-te şi du-te de întreabă pe un om al lui Dumnezeu pentru copil dacă el are să scape cu viaţă din boala lui". Şi era un om în Şilo, pe care-l chema Ahia. Acesta era un bărbat ca de şaizeci de ani şi cuvântul Domnului era cu el. Şi a zis Ieroboam către femeia lui: "Scoală-te şi ia în mâna ta pentru omul lui Dumnezeu pâini şi turte pentru copiii lui şi struguri şi un ulcior cu miere". şi s-a sculat femeia şi a luat în mâna ei pâini şi două turte, struguri şi un ulcior cu miere pentru Ahia. Şi omul acesta era bătrân şi nu putea să vadă, căci ochii lui i se uscaseră de bătrâneţe. Şi s-a sculat şi a plecat din Tirţa. Şi, pe când venea ea în cetate la Ahia Şilonitul, a zis Ahia către fiul lui: "Ieşi pentru întâmpinarea Anoei, femeia lui Ieroboam, şi-i spune: Intră şi nu sta, căci aşa zice Domnul: Eu sunt trimis la tine ca să-ţi vestesc lucruri grozave! şi a intrat Ano la omul lui Dumnezeu. Şi i-a zis Ahia: Pentru ce mi-ai adus pâinile, strugurii şi ulciorul cu miere? Aşa zice Domnul: "Iată, tu vei pleca de la mine, şi când vei intra în Tirţa, în cetate, îţi vor ieşi locuitorii în întâmpinare şi îţi vor spune: Copilul a murit. Căci aşa zice Domnul: Iată, Eu voi pierde din ai lui Ieroboam pe tot sufletul de parte bărbătească. Cine va muri din ai lui Ieroboam în cetate, pe acela îl vor linge câinii; iar cine va muri în câmp, pe acela păsările cerului îl vor mânca şi copilul va fi mult jelit. Vai, Doamne, căci numai în el din casa lui Ieroboam s-a găsit ceva bun înaintea Domnului". Şi a plecat înapoi femeia când a auzit aceasta. şi când a intrat în Tirţa, copilul a murit. Şi i-a ieşit în întâmpinare ţipătul cel de jale. şi s-a dus Ieroboam la Sichem, cetatea cea din muntele lui Efraim. Şi s-au adunat acolo seminţiile lui Israel. Şi a mers acolo şi Roboam, fiul lui Solomon. şi cuvântul Domnului a fost către Şemaia Enlamitul, zicând: "Ia-ţi o haină nouă, care n-a fost spălată cu apă, şi o rupe în douăsprezece bucăţi şi i le dă lui Ieroboam şi-i spune: "Aşa zice Domnul: Ia-ţi pentru tine zece bucăţi, ca să te încingi". Şi a luat Ieroboam, şi a zis Şemaia: "Aşa zice Domnul: Să fii peste cele zece seminţii ale lui Israel!" şi a zis poporul către Roboam, fiul lui Solomon: "Tatăl tău a pus jug greu pe noi şi şi-a îngreuiat bucatele mesei lui; tu însă acum uşurează-l de pe noi şi-ţi vom sluji ţie!" Şi a zis Roboam către popor: "Până în trei zile eu vă voi da răspunsul". Şi a zis Roboam: "Aduceţi-mi pe cei bătrâni, ca să mă sfătuiesc cu ei pentru cuvântul care voi răspunde poporului în ziua a treia". Şi a grăit Roboam la urechile lor pentru cuvântul care i-a trimis poporul la el. Şi au zis bătrânii poporului pentru acel cuvânt, care i-a grăit poporul. şi a lepădat Roboam sfatul lor, pentru că nu se potrivea cu părerea lui. Şi a trimis şi a adunat pe cei ce crescuseră împreună cu el şi le-a grăit: "Acestea şi acestea a trimis poporul la mine, ca să-mi spună". şi au zis cei ce crescuseră împreună cu el: "Aşa vei grăi poporului: Degetul meu cel mic este mai gros decât mijlocul tatălui meu. Tatăl meu v-a biciuit cu biciul, iar eu vă voi bate cu scorpioane". Şi i-a plăcut lui Roboam acest cuvânt şi a răspuns el poporului în felul cum l-au sfătuit cei ce crescuseră şi copilăriseră împreună cu el. Şi a zis tot poporul, fiecare cu vecinul său până într-un om, şi au strigat toţi cu glas mare şi au zis: "Nici o parte n-avem noi cu David, nici o moştenire cu fiul lui Iesei! Fiecare la corturile sale, Israele! Căci omul acesta n-a fost nici căpetenie şi nici conducător peste regat". Şi s-a împrăştiat tot poporul de la Sichem şi s-a dus fiecare la cortul lui. Iar Roboam, scăpând cu fuga, s-a suit în una din căruţele lui şi a venit la Ierusalim. Şi l-au urmat numai seminţia lui Iuda şi seminţia lui Veniamin. Iar când a fost începutul anului, Roboam a adunat pe toţi bărbaţii lui Iuda şi ai lui Veniamin şi a plecat ca să se bată cu Ieroboam la Sichem. Şi a fost cuvântul Domnului către Şemaia, omul lui Dumnezeu, zicând: "Spune-i lui Roboam, regele lui Iuda, şi la toată casa lui Iuda şi a lui Veniamin şi la celălalt popor, zicând: Aşa zice Domnul, să nu mergeţi, nici să începeţi război cu fraţii voştri, fiii lui Israel, ci să vă întoarceţi fiecare la corturile voastre, că de la Mine a fost aceasta!" Şi au ascultat ei de cuvântul Domnului şi s-au oprit de a mai începe războiul, după cuvântul Domnului. |
|
25. |
Şi a zidit Ieroboam Sichemul, pe muntele lui Efraim, şi s-a aşezat cu locuinţa lui în el; şi a plecat de acolo şi a zidit Penuelul. |
|
26. |
Şi a zis Ieroboam în sine: "Regatul poate să treacă iar la casa lui David. |
|
27. |
Dacă poporul acesta va mai merge la Ierusalim pentru aducere de jertfă în templul Domnului, atunci inima poporului acestuia are să se întoarcă la domnul lor Roboam, regele lui Iuda; pe mine au să mă ucidă, iar ei au să se întoarcă iarăşi sub stăpânirea lui Roboam, regele lui Iuda". |
|
28. |
Şi sfătuindu-se, regele a făcut doi viţei de aur şi a zis poporului: "Nu trebuie să vă mai duceţi la Ierusalim; iată Israele dumnezeii tăi, care te-au scos din pământul Egiptului!" |
|
29. |
Şi a pus unul în Betel, iar pe celălalt în Dan. |
|
30. |
Însă fapta aceasta a dus la păcat, căci poporul a început să meargă pentru a se închina unuia din ei, până la Dan, şi a părăsit templul Domnului. |
|
31. |
Şi a zidit el şi capişti pe înălţimi şi a făcut preoţi, luaţi din popor, care nu erau fii ai lui Levi. |
|
32. |
Şi a aşezat Ieroboam şi o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, asemenea cu sărbătoarea care era în Iuda, şi a adus jertfe pe jertfelnic. Tot aşa a făcut el şi la Betel, ca să aducă jertfe viţeilor pe care-i făcuse. Şi a aşezat la Betel preoţi pentru înălţimile făcute de el. |
|
33. |
Şi a adus jertfe pe jertfelnicul pe care l-a făcut la Betel în ziua a cincisprezecea din luna a opta, lună pe care şi-o alesese el după placul lui pentru sărbătorire. Şi a făcut sărbătoare pentru fiii lui Israel şi s-a apropiat de jertfelnic, ca să săvârşească tămâiere. |