29. Nu te înălţa, ca să nu cazi şi să aduci necinste sufletului tău.

1. Fiule! Când vrei să te apropii să slujeşti Domnului Dumnezeu, găteşte-ţi sufletul tău spre ispită.

18. Cei care se tem de Domnul vor găti inimile lor şi înaintea Lui vor smeri sufletele lor, zicând:

2. Sufletul flămând să nu-l întristezi şi să nu urgiseşti pe om când are lipsă.

6. Că rugăciunea celui ce te blestemă pe tine, întru amărăciunea sufletului său, o va auzi Cel care l-a făcut pe el.

22. Păzeşte vremea şi fereşte-te de rău şi pentru credinţa sufletului tău nu te ruşina.

24. Nu lua seama la nimeni când este vorba de paguba sufletului tău şi să nu te ruşinezi pentru pierderea ta.

4. Sufletul rău va pierde pe cel ce-l are pe el şi va face bucurie vrăjmaşilor.

27. Cu tot sufletul tău apropie-te de ea şi cu toată puterea ta păzeşte căile ei.

33. De vei vrea, fiule, vei învăţa şi, de vei pune sufletul tău, iscusit vei fi.

12. Nu batjocori pe omul al cărui suflet este întristat, căci Dumnezeu este Cel care smereşte şi Cel care înalţă.

18. Smereşte sufletul tău foarte, că focul şi viermii sunt osânda celui necredincios.

21. Nu chinui pe robul care munceşte cinstit, nici pe simbriaşul care îşi pune tot sufletul.

30. Din tot sufletul tău teme-te de Domnul şi pe toţi preoţii Lui cinsteşte-i.

31. Fiule, întru smerenie măreşte sufletul tău şi îi dă lui cinste după vrednicia lui.

32. Pe cel care păcătuieşte asupra sufletului său, cine-l va îndrepta? Şi cine va cinsti pe cel care îşi face de ocară viaţa sa?

2. Fericit este cel pe care nu-l învinovăţeşte sufletul lui şi care n-a căzut de la nădejdea sa.

8. Rău este cel care pizmuieşte cu ochiul, Şi cel care îşi întoarce fata, şi cel care trece cu vederea sufletele.

9. Ochiul lacomului nu se satură cu partea sa şi nedreptatea celui rău usucă sufletul.

16. Dă şi ia şi sfinţeşte-ţi sufletul; că în şeol nu este a căuta desfătări.

18. Întru popor mare nu voi fi pomenit, că ce este sufletul meu întru atâta mulţime de făpturi?

31. De vei da sufletului tău plăcerea poftei, te va face pe tine bucurie vrăjmaşilor tăi.

4. Moliile şi viermii îl vor moşteni, şi sufletul nelegiuit se va stârpi.

5. Cel care crede curând este uşor de inimă şi cel care păcătuieşte asupra sufletului său greşeşte.

16. Este câte unul care alunecă, dar nu din suflet, şi cine n-a greşit cu limba sa?

3. Dinţi de leu sunt dinţii lui, care omoară sufletele oamenilor.

29. Când blesteamă cel nelegiuit pe satana, blesteamă sufletul său.

30. Pângăreşte sufletul său cel care vâră zâzanii şi oriunde va locui va fi urât.

21. Sufletul fierbinte ca focul arzător, care nu se stinge până ce nu se potoleşte;

3. Iar trei lucruri a urât sufletul meu şi foarte m-am scârbit de viaţa lor:

21. Nu da spre întristare sufletul tău şi nu te necăji eu sfatul tău.

23. Iubeşte-ţi sufletul tău şi-ţi mângâie inima ta şi departe de la tine goneşte întristarea,

22. Cu somn sănătos se odihneşte pântecele celui cumpătat; se scoală dimineaţa şi sufletul lui e limpede.

33. Bucuria inimii şi veselia sufletului este vinul, când se bea la vreme cu măsură.

34. Amărăciune sufletului este vinul când se bea mult; certuri şi căderi face.

23. În tot lucrul crede sufletului tău, că aceasta este paza poruncilor.

25. Până trăieşti şi este sufletul întru tine, nici unui trup nu te supune.

36. De ai slugă, îngrijeşte-o ca şi pe tine însuţi, deoarece, ca de sufletul tău, vei avea nevoie de ea.

15. Fericit este sufletul celui care se teme de Domnul.

19. El înalţă sufletul şi luminează ochii, dând vindecare, viaţă şi binecuvântare.

8. Păzeşte-ţi sufletul tău de sfetnic şi cunoaşte întâi care este lipsa lui, că el urmăreşte interesul lui,

16. Al cărui suflet este ca şi sufletul tău şi, de vei cădea, îl va durea împreună cu tine.

18. Că sufletul omului se obişnuieşte uneori a vesti pe om mai mult decât şapte iscoade, care şed în loc înalt ca să ia seama.

22. Este câte un om înţelept care pe mulţi învaţă şi sufletului său îi este fără de folos.

25. Dar este câte unul înţelept pentru sufletul său şi roadele înţelegerii lui sunt crezute.

30. Fiule! În viata ta cercetează-ti sufletul tău şi vezi ce este rău şi nu-i da lui!

31. Că nu toate tuturor folosesc şi nu tot sufletul întru tot binevoieşte.

46. Altfel este cel care îşi închină sufletul său şi cugetă în legea Celui Preaînalt.

33. Va pângări sufletul său cu mâncări străine; iar omul ştiutor şi învăţat se va feri.

32. Că a stat, când s-a abătut poporul, cu bunătatea şi sârguinţa sufletului său şi s-a rugat pentru Israel.

16. A acoperit sufletul tău pământul şi l-ai umplut cu pildele tale adânci la tâlc.

27. Două neamuri a urât sufletul meu şi al treilea nu este neam:

5. Din mâna celor care căutau sufletul meu, din multe necazuri care le-am avut;

8. S-a apropiat până la moarte sufletul meu şi viaţa mea era aproape de fundul împărăţiei morţii.

24. Foarte s-a nevoit sufletul meu pentru ea şi întru toată fapta mea sârguitor am fost.

26. Sufletul meu l-am îndreptat la ea şi, întru curăţie stând, inima mea mi-am lipit de ea din început.

31. Pentru ce întârziaţi la acestea, deşi sufletele voastre însetează foarte?

33. Supuneţi cerbicea voastră sub jug, şi să primească sufletul vostru învăţătură; aproape este de cei care o caută.

36. Să se veselească sufletul vostru de mila Domnului şi să nu vă ruşinaţi de lauda Lui.