|
1. |
Oare nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? N-am văzut eu pe Iisus
Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrul meu întru Domnul?
|
|
2. |
Dacă altora nu le sunt apostol, vouă, negreșit, vă sunt. Căci voi
sunteți pecetea apostoliei mele în Domnul.
|
|
3. |
Apărarea mea către cei ce mă judecă aceasta este.
|
|
4. |
N-avem, oare, dreptul, să mâncăm și să bem?
|
|
5. |
N-avem, oare, dreptul să purtăm cu noi o femeie soră, ca și ceilalți
apostoli, ca și frații Domnului, ca și Chefa?
|
|
6. |
Sau numai eu și Barnaba nu avem dreptul de a nu lucra?
|
|
7. |
Cine slujește vreodată, în oaste, cu solda lui? Cine sădește vie
și nu mănâncă din roada ei? Sau cine paște o turmă și nu mănâncă din laptele
turmei?
|
|
8. |
Nu în felul oamenilor spun eu acestea. Nu spune, oare, și legea
acestea?
|
|
9. |
Căci în Legea lui Moise este scris: "Să nu legi gura boului care
treieră". Oare de boi se îngrijește Dumnezeu?
|
|
10. |
Sau în adevăr pentru noi zice? Căci pentru noi s-a scris: "Cel
ce ară trebuie să are cu nădejde, și cel ce treieră, cu nădejdea că va
avea parte de roade".
|
|
11. |
Dacă noi am semănat la voi cele duhovnicești, este, oare, mare
lucru dacă noi vom secera cele pământești ale voastre?
|
|
12. |
Dacă alții se bucură de acest drept asupra voastră, oare, nu cu
atât mai mult noi? Dar nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci toate le
răbdăm, ca să nu punem piedică Evangheliei lui Hristos.
|
|
13. |
Au nu știți că cei ce săvârșesc cele sfinte mănâncă de la templu
și cei ce slujesc altarului au parte de la altar?
|
|
14. |
Tot așa a poruncit și Domnul celor ce propovăduiesc Evanghelia,
ca să trăiască din Evanghelie.
|
|
15. |
Dar eu nu m-am folosit de nimic din acestea și nu am scris acestea,
ca să se facă cu mine așa. Căci mai bine este pentru mine să mor, decât
să-mi zădărnicească cineva lauda.
|
|
16. |
Căci dacă vestesc Evanghelia, nu-mi este laudă, pentru că stă asupra
mea datoria. Căci, vai mie dacă nu voi binevesti!
|
|
17. |
Căci dacă fac aceasta de bună voie, am plată; dar dacă o fac fără
voie, am numai o slujire încredințată.
|
|
18. |
Care este, deci, plata mea? Că, binevestind, pun fără plată Evanghelia
lui Hristos înaintea oamenilor, fără să mă folosesc de dreptul meu din
Evanghelie.
|
|
19. |
Căci, deși sunt liber față de toți, m-am făcut rob tuturor, ca
să dobândesc pe cei mai mulți;
|
|
20. |
Cu iudeii am fost ca un iudeu, ca să dobândesc pe iudei; cu cei
de sub lege, ca unul de sub lege, deși eu nu sunt sub lege, ca să dobândesc
pe cei de sub lege;
|
|
21. |
Cu cei ce n-au Legea, m-am făcut ca unul fără lege, deși nu sunt
fără Legea lui Dumnezeu, ci având Legea lui Hristos, ca să dobândesc pe
cei ce n-au Legea;
|
|
22. |
Cu cei slabi m-am făcut slab, ca pe cei slabi să-i dobândesc; tuturor
toate m-am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii.
|
|
23. |
Dar toate le fac pentru Evanghelie, ca să fiu părtaș la ea.
|
|
24. |
Nu știți voi că acei care aleargă în stadion, toți aleargă, dar
numai unul ia premiul? Alergați așa ca să-l luați.
|
|
25. |
Și oricine se luptă se înfrânează de la toate. Și aceia, ca să
ia o cunună stricăcioasă, iar noi, nestricăcioasă.
|
|
26. |
Eu, deci, așa alerg, nu ca la întâmplare. Așa mă lupt, nu ca lovind
în aer,
|
|
27. |
Ci îmi chinuiesc trupul meu și îl supun robiei; ca nu cumva, altora
propovăduind, eu însumi să mă fac netrebnic.
|