1. |
Vă aduc aminte, fraţilor, Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care aţi şi primit-o, întru care şi staţi, |
2. |
Prin care şi sunteţi mântuiţi; cu ce cuvânt v-am binevestit-o - dacă o ţineţi cu tărie, afară numai dacă n-aţi crezut în zadar S |
3. |
Căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce şi eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre după Scripturi; |
4. |
Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi; |
5. |
Şi că S-a arătat lui Chefa, apoi celor doisprezece; |
6. |
În urmă S-a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au şi adormit; |
7. |
După aceea S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor; |
8. |
Iar la urma tuturor, ca unui născut înainte de vreme, mi S-a arătat şi mie. |
9. |
Căci eu sunt cel mai mic dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am prigonit Biserica lui Dumnezeu. |
10. |
Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; şi harul Lui care este în mine n-a fost în zadar, ci m-am ostenit mai mult decât ei toţi. Dar nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine. |
11. |
Deci ori eu, ori aceia, aşa propovăduim şi voi aşa aţi crezut. |
12. |
Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este înviere a morţilor? |
13. |
Dacă nu este înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. |
14. |
Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră. |
15. |
Ne aflăm încă şi martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, pentru că am mărturisit împotriva lui Dumnezeu că a înviat pe Hristos, pe Care nu L-a înviat, dacă deci morţii nu înviază. |
16. |
Căci dacă morţii nu înviază, nici Hristos n-a înviat. |
17. |
Iar dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră, sunteţi încă în păcatele voastre; |
18. |
Şi atunci şi cei ce au adormit în Hristos au pierit. |
19. |
Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii. |
20. |
Dar acum Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi. |
21. |
Că de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om şi învierea morţilor. |
22. |
Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia. |
23. |
Dar fiecare în rândul cetei sale: Hristos începătură, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui, |
24. |
După aceea, sfârşitul, când Domnul va preda împărăţia lui Dumnezeu şi Tatălui, când va desfiinţa orice domnie şi orice stăpânire şi orice putere. |
25. |
Căci El trebuie să împărăţească până ce va pune pe toţi vrăjmaşii Săi sub picioarele Sale. |
26. |
Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, este moartea. |
27. |
"Căci toate le-a supus sub picioarele Lui". Dar când zice: "Că toate I-au fost supuse Lui" - învederat este că afară de Cel care I-a supus Lui toate. |
28. |
Iar când toate vor fi supuse Lui, atunci şi Fiul însuşi Se va supune Celui ce I-a supus Lui toate, ca Dumnezeu să fie toate în toţi. |
29. |
Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, pentru ce se mai botează pentru ei? |
30. |
De ce mai suntem şi noi în primejdie în tot ceasul? |
31. |
Mor în fiecare zi! V-o spun, fraţilor, pe lauda pe care o am pentru voi, în Hristos Iisus, Domnul nostru. |
32. |
Dacă m-am luptat, ca om, cu fiarele în Efes, care îmi este folosul? Dacă morţii nu înviază, să bem şi să mâncăm, căci mâine vom muri! |
33. |
Nu vă lăsaţi înşelaţi. Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune. |
34. |
Treziţi-vă cum se cuvine şi nu păcătuiţi. Căci unii nu au cunoştinţă de Dumnezeu; o spun spre ruşinea voastră. |
35. |
Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină? |
36. |
Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit. |
37. |
Şi ceea ce semeni nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte; |
38. |
Iar Dumnezeu îi dă un trup, precum a voit, şi fiecărei seminţe un trup al său. |
39. |
Nu toate trupurile sunt acelaşi trup, ci unul este trupul oamenilor şi altul este trupul dobitoacelor şi altul este trupul păsărilor şi altul este trupul peştilor. |
40. |
Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este slava celor cereşti şi alta a celor pământeşti. |
41. |
Alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Căci stea de stea se deosebeşte în strălucire. |
42. |
Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune; |
43. |
Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere; |
44. |
Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc. |
45. |
Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă"; |
46. |
Dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc. |
47. |
Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer. |
48. |
Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti. |
49. |
Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc. |
50. |
Aceasta însă zic, fraţilor: Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea. |
51. |
Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba, |
52. |
Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba. |
53. |
Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire. |
54. |
Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă. |
55. |
Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?". |
56. |
Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea. |
57. |
Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos! |
58. |
Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul. |