|
1. |
Şi iarăşi a intrat în sinagogă. Şi era acolo un om având mâna uscată. |
|
2. |
Şi Îl pândeau pe Iisus să vadă dacă îl va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. |
|
3. |
Şi a zis omului care avea mâna uscată: Ridică-te în mijloc! |
|
4. |
Şi a zis lor: Se cuvine, sâmbăta, a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a-l pierde? Dar ei tăceau; |
|
5. |
Şi privindu-i pe ei cu mânie şi întristându-Se de învârtoşarea inimii lor, a zis omului: Întinde mâna ta! Şi a întins-o, şi mâna lui s-a făcut sănătoasă. |
|
6. |
Şi ieşind, fariseii au făcut îndată sfat cu irodianii împotriva Lui, ca să-L piardă. |
|
7. |
Iisus, împreună cu ucenicii Lui, a plecat înspre mare şi mulţime multă din Galileea şi din Iudeea L-a urmat. |
|
8. |
Din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului şi Sidonului, mulţime mare, care, auzind câte făcea, a venit la El. |
|
9. |
Şi a zis ucenicilor Săi să-I fie pusă la îndemână o corăbioară, ca să nu-L îmbulzească mulţimea; |
|
10. |
Fiindcă vindecase pe mulţi, de aceea năvăleau asupra Lui, ca să se atingă de El toţi câţi erau bolnavi. |
|
11. |
Iar duhurile cele necurate, când Îl vedeau, cădeau înaintea Lui şi strigau, zicând: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. |
|
12. |
Şi El le certa mult ca să nu-L dea pe faţă. |
|
13. |
Şi S-a suit pe munte şi a chemat la Sine pe câţi a voit, şi au venit la El. |
|
14. |
Şi a rânduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să propovăduiască, |
|
15. |
Şi să aibă putere să vindece bolile şi să alunge demonii. |
|
16. |
Deci a rânduit pe cei doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru; |
|
17. |
Pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui Iacov, şi le-a pus lor numele Boanerghes, adică fii tunetului. |
|
18. |
Şi pe Andrei, şi pe Filip, şi pe Bartolomeu, pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu, şi pe Tadeu, şi pe Simon Cananeul, |
|
19. |
Şi pe Iuda Iscarioteanul, cel care L-a şi vândut. |
|
20. |
Şi a venit în casă, şi iarăşi mulţimea s-a adunat, încât ei nu puteau nici să mănânce. |
|
21. |
Şi auzind ai Săi, au ieşit ca să-L prindă, că ziceau: Şi-a ieşit din fire. |
|
22. |
Iar cărturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau că are pe Beelzebul şi că, cu domnul demonilor, alungă demonii. |
|
23. |
Şi chemându-i la Sine, le-a vorbit în pilde: Cum poate satana să alunge pe satana? |
|
24. |
Dacă o împărăţie se va dezbina în sine, acea împărăţie nu mai poate dăinui. |
|
25. |
Şi dacă o casă se va dezbina în sine, casa aceea nu va mai putea să se ţină. |
|
26. |
Şi dacă satana s-a sculat împotriva sa însuşi şi s-a dezbinat, nu poate să dăinuiască, ci are sfârşit. |
|
27. |
Dar nimeni nu poate, intrând în casa celui tare, să-i răpească lucrurile, de nu va lega întâi pe cel tare, şi atunci va jefui casa lui. |
|
28. |
Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi hulele câte vor fi hulit; |
|
29. |
Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică. |
|
30. |
Pentru că ziceau: Are duh necurat. |
|
31. |
Şi au venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El ca sn-L cheme. |
|
32. |
Iar mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au zis unii: Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară. Te caută. |
|
33. |
Şi, răspunzând lor, le-a zis: Cine este mama Mea şi fraţii Mei? |
|
34. |
Şi privind pe cei ce şedeau în jurul Lui, a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei. |
|
35. |
Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea. |