1. |
Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta; |
2. |
Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom. |
3. |
Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare. |
4. |
Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta. |
5. |
Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer. |
6. |
Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui, |
7. |
Căci el îţi numără bucăţile din gură. "Mănâncă şi bea!", îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine. |
8. |
Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese. |
9. |
Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale. |
10. |
Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani, |
11. |
Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta. |
12. |
Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite. |
13. |
Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare. |
14. |
Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii. |
15. |
Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura. |
16. |
Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept. |
17. |
Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul, |
18. |
Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde. |
19. |
Ascultă fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă. |
20. |
Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor, |
21. |
Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe. |
22. |
Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână. |
23. |
Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială. |
24. |
Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el. |
25. |
Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut! |
26. |
Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele, |
27. |
Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt. |
28. |
Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea. |
29. |
Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi? |
30. |
Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii. |
31. |
Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât, |
32. |
Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin. |
33. |
Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite, |
34. |
Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg. |
35. |
"M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu ştiu nimic! Când mă voi deştepta din somn, vai cere iarăşi vin". |