|
Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Capitolul 1
|
1. |
Descoperirea lui Iisus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să
arate robilor Săi cele ce trebuie să se petreacă în curând, iar El, prin
trimiterea îngerului Său, a destăinuit-o robului Său Ioan,
|
|
2. |
Care a mărturisit cuvântul lui Dumnezeu și mărturia lui Iisus Hristos,
câte a văzut.
|
|
3. |
Fericit este cel ce citește și cei ce ascultă cuvintele proorociei
și păstrează cele scrise în aceasta! Căci vremea este aproape.
|
|
4. |
Ioan, celor șapte Biserici, care sunt în Asia: Har vouă și pace
de la Cel ce este și Cel ce era și Cel ce vine și de la cele șapte duhuri,
care sunt înaintea scaunului Lui,
|
|
5. |
Și de la Iisus Hristos, Martorul cel credincios, Cel întâi născut
din morți, și Domnul împăraților pământului. Lui, Care ne iubește și ne-a
dezlegat pe noi din păcatele noastre, prin sângele Său,
|
|
6. |
Și ne-a făcut pe noi împărăție, preoți ai lui Dumnezeu și Tatăl
Său, Lui fie slava și puterea, în vecii vecilor. Amin!
|
|
7. |
Iată, El vine cu norii și orice ochi Îl va vedea și-L vor vedea
și cei ce L-au împuns și se vor jeli, din pricina Lui, toate semințiile
pământului. Așa. Amin.
|
|
8. |
Eu sunt Alfa și Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce
era și Cel ce vine, Atotțiitorul.
|
|
9. |
Eu Ioan, fratele vostru și împreună cu voi părtaș la suferința și
la împărăția și la răbdarea în Iisus, fost-a în insula ce se cheamă Patmos,
pentru cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia lui Iisus.
|
|
10. |
Am fost în duh în zi de duminică și am auzit, în urma mea, glas
mare de trâmbiță,
|
|
11. |
Care zicea: Ceea ce vezi scrie în carte și trimite celor șapte
Biserici: la Efes, și la Smirna, și la Pergam, și la Tiatira, și la Sardes,
și la Filadelfia, și la Laodiceea.
|
|
12. |
Și m-am întors să văd al cui este glasul care vorbea cu mine și,
întorcându-mă, am văzut șapte sfeșnice de aur.
|
|
13. |
Și în mijlocul sfeșnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat
în veșmânt lung până la picioare și încins pe sub sân cu un brâu de aur.
|
|
14. |
Capul Lui și părul Lui erau albe ca lâna albă și ca zăpada, și
ochii Lui, ca para focului.
|
|
15. |
Picioarele Lui erau asemenea aramei arse în cuptor, iar glasul
Lui era ca un vuiet de ape multe;
|
|
16. |
În mâna Lui cea dreaptă avea șapte stele; și din gura Lui ieșea
o sabie ascuțită cu două tăișuri, iar fața Lui era ca soarele, când strălucește
în puterea lui.
|
|
17. |
Și când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca un mort. Și El
a pus mâna dreaptă peste mine, zicând: Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi și
Cel de pe urmă,
|
|
18. |
Și Cel ce sunt viu. Am fost mort, și, iată, sunt viu, în vecii
vecilor, și am cheile morții și ale iadului.
|
|
19. |
Scrie, deci, cele ce ai văzut și cele ce sunt și cele ce au să
fie după acestea.
|
|
20. |
Taina celor șapte stele, pe care le-ai văzut în dreapta Mea, și
a celor șapte sfeșnice de aur este: Cele șapte stele sunt îngerii celor
șapte Biserici, iar sfeșnicele cele șapte sunt șapte Biserici.
|
|