Cap. 17
5. Şi nu te vei mai numi Avram, ci
Avraam va fi numele tău, căci am să te fac tată a mulţime de popoare.
9. Apoi a mai zis Dumnezeu lui
Avraam: "Iar tu şi urmaşii tăi din neam în neam să păziţi legământul Meu.
15. După aceea a zis iarăşi Dumnezeu către
Avraam: "Pe Sarai, femeia ta, să nu o mai numeşti Sarai, ci Sarra să-i fie numele.
17.
Avraam a căzut atunci cu faţa la pământ şi a râs, zicând în sine: "E cu putinţă oare să mai aibă fiu cel de o sută de ani? Şi Sarra cea de nouăzeci de ani e cu putinţă oare să mai nască?"
18. Apoi a mai zis
Avraam către Domnul: "O, Doamne, măcar Ismael să trăiască înaintea Ta!"
19. Iar Dumnezeu a răspuns lui
Avraam: "Adevărat, însăşi Sarra, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac şi Eu voi încheia cu el legământul Meu, legământ veşnic: să-i fiu Dumnezeu lui şi urmaşilor lui.
22. Încetând apoi Dumnezeu de a mai vorbi cu
Avraam, S-a înălţat de la el.
23. Atunci a luat
Avraam pe Ismael, fiul său, pe toii cei născuţi în casa sa, pe toţi cei cumpăraţi cu argintul său şi pe toţi oamenii de parte bărbătească din casa lui
Avraam şi i-a tăiat împrejur, chiar în ziua aceea, cum îi poruncise Dumnezeu.
24. Şi era
Avraam de nouăzeci şi nouă de ani, când s-a tăiat împrejur.
26.
Avraam şi Ismael, fiul său, au fost tăiaţi împrejur în aceeaşi zi.
27. Şi cu ei au fost tăiaţi împrejur toţi cei de parte bărbătească din casa lui
Avraam, născuţi în casa lui sau cumpăraţi cu argint de la cei de alt neam.
Cap. 18
1. Apoi Domnul S-a arătat iarăşi lui
Avraam la stejarul Mamvri, într-o zi pe la amiază, când şedea el în uşa cortului său.
6. După aceea a alergat
Avraam în cort la Sarra şi i-a zis: "Frământă degrabă trei măsuri de făină bună şi fă azime!"
7. Apoi
Avraam a dat fuga la cireadă, a luat un viţel tânăr şi gras şi l-a dat slugii, care l-a gătit degrabă.
8. Şi a luat
Avraam unt, lapte şi viţelul cel gătit şi le-a pus înaintea Lor şi pe când Ei mâncau a stat şi el alături de Ei sub copac.
11.
Avraam şi Sarra însă erau bătrâni, înaintaţi în vârstă, şi Sarra nu mai era în stare să zămislească.
13. Atunci a zis Domnul către
Avraam: "Pentru ce a râs Sarra în sine şi a zis: "Oare cu adevărat voi naşte, bătrână cum sunt?"
16. Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo şi S-au îndreptat spre Sodoma şi Gomora şi s-a dus şi
Avraam cu Ei, ca să-I petreacă.
17. Domnul însă a zis: "Tăinui-voi Eu oare de
Avraam, sluga Mea, ceea ce voiesc să fac?
18. Din
Avraam cu adevărat se va ridica un popor mare şi tare şi printr-însul se vor binecuvânta toate neamurile pământului,
19. Că l-am ales, ca să înveţe pe fiii şi casa sa după sine să umble în calea Domnului şi să facă judecată şi dreptate; pentru ca să aducă Domnul asupra lui
Avraam toate câte i-a făgăduit".
22. De acolo doi din Oamenii aceia, plecând, S-au îndreptat spre Sodoma, în vreme ce
Avraam stătea încă înaintea Domnului.
23. Şi apropiindu-se
Avraam, a zis: "Pierde-vei, oare, pe cel drept ca şi pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă celui nelegiuit?
27. Şi răspunzând
Avraam, a zis: "Iată, cutez să vorbesc Stăpânului meu, eu, care sunt pulbere şi cenuşă!
29. Şi a adăugat
Avraam să grăiască Domnului şi a zis: "Dar de se vor găsi acolo numai patruzeci de drepţi?" Şi Domnul a zis: "Nu o voi pierde pentru cei patruzeci!"
30. Şi a zis iarăşi
Avraam: "Să nu Se mânie Stăpânul meu de voi mai grăi: Dar de se vor găsi acolo numai treizeci de drepţi?" Zis-a Domnul: "Nu o voi pierde de voi găsi acolo treizeci".
31. Şi a zis
Avraam: "Iată, mai cutez să vorbesc Stăpânului meu! Poate că se vor găsi acolo numai douăzeci de drepţi". Răspuns-a Domnul: "Nu o voi pierde pentru cei douăzeci".
32. Şi a mai zis
Avraam: "Să nu se mânie Stăpânul meu de voi mai grăi încă o dată: Dar de se vor găsi acolo numai zece drepţi?" Iar Domnul i-a zis: "Pentru cei zece nu o voi pierde".
33. Şi terminând Domnul de a mai grăi cu
Avraam; S-a dus, iar
Avraam s-a întors la locul său.
Cap. 20
1. Apoi a plecat
Avraam de acolo spre miazăzi şi s-a aşezat între Cadeş şi Sur şi a trăit o vreme în Gherara.
2. Şi a zis
Avraam despre Sarra, femeia sa: "Mi-e soră", căci se temea să spună: "E femeia mea", ca nu cumva să-l ucidă locuitorii cetăţii aceleia din pricina ei. Iar Abimelec, regele Gherarei, a trimis şi a luat pe Sarra.
9. Apoi a chemat Abimelec pe
Avraam şi i-a zis: "Ce mi-ai făcut tu? Cu ce ţi-am greşit eu, de ai adus asupra mea şi asupra ţării mele aşa păcat mare? Tu mi-ai făcut un lucru, care nu se cuvine a-l face!"
10. Şi a mai zis Abimelec către
Avraam: "Ce ai socotit tu, de ai făcut una ca asta?"
11. Răspuns-a
Avraam: "Am socotit că prin ţinutul acesta lipseşte frica de Dumnezeu şi voi fi omorât din pricina femeii mele.
14. Atunci a luat Abimelec o mie de sicli de argint, vite mari şi mici, robi şi roabe şi a dat lui
Avraam; şi i-a dat înapoi şi pe Sarra, femeia sa.
15. Şi a zis Abimelec către
Avraam: "Iată, ţinutul meu îţi este la îndemână: locuieşte unde îţi place!"
17. Şi s-a rugat
Avraam lui Dumnezeu şi Dumnezeu a vindecat pe Abimelec, pe femeia lui şi pe roabele lui, şi acestea au început a naşte.
18. Căci Domnul lovise cu stârpiciune toată casa lui Abimelec, pentru Sarra, femeia lui
Avraam.
Cap. 21
2. Şi a zămislit Sarra şi a născut lui
Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea arătată de Dumnezeu.
3. Şi a pus
Avraam fiului său, pe care i-l născuse Sarra, numele Isaac.
4. Şi
Avraam a tăiat împrejur pe Isaac, fiul său, în ziua a opta, cum îi poruncise Dumnezeu.
5.
Avraam însă era de o sută de ani, când i s-a născut Isaac, fiul său,
7. Şi apoi a adăugat: "Cine ar fi putut spune lui
Avraam că Sarra va hrăni prunci la sânul său? Şi totuşi i-am născut fiu la bătrâneţile sale!"
8. Şi crescând copilul, a fost înţărcat. Iar
Avraam a făcut ospăţ mare în ziua în care a fost înţărcat Isaac, fiul său.
9. Văzând însă Sarra că fiul egiptencii Agar, pe care aceasta îl născuse lui
Avraam, râde de Isaac, fiul ei,
10. A zis către
Avraam: "Izgoneşte pe roaba aceasta şi pe fiul ei, căci fiul roabei acesteia nu va fi moştenitor cu fiul meu, Isaac!"
11. Şi s-au părut cuvintele acestea lui
Avraam foarte grele pentru fiul său Ismael.
12. Dumnezeu însă a zis către
Avraam: "Să nu ţi se pară grele cuvintele cele pentru prunc şi pentru roabă; toate câte-ţi va zice Sarra, ascultă glasul ei; pentru că numai cei din Isaac se vor chema urmaşii tăi.
14. Atunci s-a sculat
Avraam dis-de-dimineaţă; a luat pâine şi un burduf cu apă şi le-a dat Agarei; apoi, punându-i pe umeri copilul, a slobozit-o; şi, plecând ea, a rătăcit prin pustiul Beer-Şeba.
22. În vremea aceea, Abimelec şi Ahuzat, care luase pe nora lui, şi Ficol, căpetenia oştirii lui, au zis către
Avraam: "Dumnezeu e cu tine în toate câte faci.
24. Răspuns-a
Avraam: "Jur!"
25. Dar a mustrat
Avraam pe Abimelec pentru fântânile de apă, pe care i le răpiseră slugile lui Abimelec.
27. Şi a luat
Avraam oi şi vite şi a dat lui Abimelec şi au încheiat amândoi legământ.
28. Apoi
Avraam a pus de o parte şapte mieluşele.
29. Iar Abimelec a zis către
Avraam: "Ce sunt aceste şapte mieluşele, pe care le-ai osebit?"
30. Răspuns-a
Avraam: "Aceste şapte mieluşele să le iei de la mine, ca să-mi fie mărturie, că eu am săpat fântâna aceasta!"
33. Iar
Avraam a sădit o dumbravă la Beer-Şeba şi a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui veşnic.
34. Şi a mai trăit
Avraam în ţara Filistenilor zile multe, ca străin.
Cap. 22
1. După acestea, Dumnezeu a încercat pe
Avraam şi i-a zis: "
Avraame,
Avraame!" Iar el a răspuns: "Iată-mă!"
3. Sculându-se deci
Avraam dis-de-dimineaţă, a pus samarul pe asinul său şi a luat cu sine două slugi şi pe Isaac, fiul său; şi tăind lemne pentru jertfă, s-a ridicat şi a plecat la locul despre care-i grăise Dumnezeu.
4. Iar a treia zi, ridicându-şi
Avraam ochii, a văzut în depărtare locul acela.
5. Atunci a zis
Avraam slugilor sale: "Rămâneţi aici cu asinul, iar eu şi copilul ne ducem până acolo şi, închinându-ne, ne vom întoarce la voi".
6. Luând deci
Avraam lemnele cele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; iar el a luat în mâini focul şi cuţitul şi s-au dus amândoi împreună.
7. Atunci a grăit Isaac lui
Avraam, tatăl său, şi a zis: "Tată!" Iar acesta a răspuns: "Ce este, fiul meu?" Zis-a Isaac: "Iată, foc şi lemne avem; dar unde este oaia pentru jertfă?"
8.
Avraam însă a răspuns: "Fiul meu, va îngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale!" Şi s-au dus mai departe amândoi împreună.
9. Iar dacă au ajuns la locul, de care-i grăise Dumnezeu, a ridicat
Avraam acolo jertfelnic, a aşezat lemnele pe el şi, legând pe Isaac, fiul său, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor.
10. Apoi şi-a întins
Avraam mâna şi a luat cuţitul, ca să junghie pe fiul său.
11. Atunci îngerul Domnului a strigat către el din cer şi a zis: "
Avraame,
Avraame!" Răspuns-a acesta: "Iată-mă!"
13. Şi ridicându-şi
Avraam ochii, a privit, şi iată la spate un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş. Şi ducându-se,
Avraam a luat berbecul şi l-a adus jertfă în locul lui Isaac, fiul său.
14.
Avraam a numit locul acela Iahve-ire, adică, Dumnezeu poartă de grijă şi de aceea se zice astăzi: "În munte Domnul Se arată".
15. Şi a strigat a doua oară îngerul Domnului din cer către
Avraam şi a zis:
19. Întorcându-se apoi
Avraam la slugile sale, s-au sculat împreună şi s-au dus la Beer-Şeba şi a locuit
Avraam acolo în Beer-Şeba.
20. Iar după ce s-au petrecut acestea, i s-a vestit lui
Avraam, spunându-i-se: "Iată Milca a născut şi ea fii lui Nahor, fratele tău:
23. Iar lui Batuel i s-a născut Rebeca". Pe aceşti opt fii i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui
Avraam.
Cap. 23
2. Sarra a murit la Chiriat-Arba care e în vale, adică în Hebronul de astăzi, în ţara Canaanului. Şi a venit
Avraam să plângă şi să jelească pe Sarra.
3. Apoi s-a dus
Avraam de la moarta sa, a grăit cu fiii lui Het şi a zis:
7. Atunci s-a sculat
Avraam şi s-a închinat poporului jării aceleia, adică fiilor lui Het.
8. Şi a grăit către dânşii
Avraam şi a zis: "Dacă voiţi din suflet să-mi îngrop pe moarta mea de la ochii mei, atunci ascultaţi-mă şi rugaţi pentru mine pe Efron, fiul lui Ţohar,
10. Efron însă şedea atunci în mijlocul fiilor lui Het. Şi a răspuns Efron Heteeanul lui
Avraam, în auzul fiilor lui Het şi al tuturor celor ce veniseră la porţile cetăţii lui, şi a zis:
12.
Avraam însă s-a închinat înaintea poporului ţării
14. Răspuns-a Efron lui
Avraam şi i-a zis:
16. Atunci, ascultând pe Efron,
Avraam a cântărit lui Efron atâta argint, cât a spus el în auzul fiilor lui Het: patru sute sicli de argint, după preţul negustoresc.
18. S-au dat lui
Avraam moşie de veci, înaintea fiilor lui Het şi a tuturor celor ce se strânseseră la poarta cetăţii lui.
19. După aceasta
Avraam a îngropat pe Sarra, femeia sa, în peştera din ţarina Macpela, care e în faţa lui Mamvri sau a Hebronului, în Canaan.
20. Astfel a trecut de la fiii lui Het la
Avraam ţarina şi peştera cea din ea, ca loc de îngropare.
Cap. 24
1.
Avraam era acum bătrân şi vechi de zile şi Domnul binecuvântase pe
Avraam cu de toate.
2. Atunci a zis
Avraam către sluga cea mai bătrână din casa sa, care cârmuia toate câte avea: "Pune mâna ta sub coapsa mea
6.
Avraam însă a zis către el: "Ia seama să nu întorci pe fiul meu acolo!
9. Şi punându-şi sluga mâna sub coapsa lui
Avraam, stăpânul său, i s-a jurat pentru toate acestea.
12. Şi a zis: "Doamne Dumnezeul stăpânului meu
Avraam, scoate-mi-o în cale astăzi şi fă milă cu stăpânul meu
Avraam!
14. Deci fata căreia îi voi zice: Pleacă urciorul tău să beau şi care-mi va răspunde: "Bea! Ba şi cămilele toate le voi adăpa până se vor sătura", aceea să fie pe care Tu ai rânduit-o robului Tău Isaac şi prin aceasta voi cunoaşte că faci milă cu stăpânul meu
Avraam.
15. Dar nu sfârşise el încă a cugeta acestea în mintea sa, când iată că ieşi cu urciorul pe umăr Rebeca, fecioara care se născuse lui Batuel, fiul Milcăi, femeia lui Nahor, fratele lui
Avraam.
17. Atunci sluga lui
Avraam a alergat înaintea ei şi i-a zis: "Dă-mi să beau puţină apă din urciorul tău!"
27. "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul stăpânului meu
Avraam, Care n-a părăsit pe stăpânul meu cu mila şi bunăvoinţa Sa, de vreme ce m-a adus Domnul drept la casa fratelui stăpânului meu".
34. Atunci Eliezer a zis: "Eu sunt sluga lui
Avraam.
42. Deci, ajungând eu astăzi la fântână, am zis: "Doamne, Dumnezeul stăpânului meu
Avraam, de este să mă faci să izbutesc în calea ce fac,
44. Iar ea îmi va zice: "Bea şi tu, şi cămilele tale le voi adăpa", aceea să fie femeia, pe care Domnul a rânduit-o pentru Isaac, robul Său şi fiul stăpânului meu, şi prin aceasta voi cunoaşte că Te milostiveşti spre stăpânul meu
Avraam.
48. După aceea m-am plecat şi m-am închinat Domnului şi am binecuvântat pe Domnul Dumnezeul stăpânului meu
Avraam, Care m-a povăţuit de-a dreptul, ca să iau pe fata fratelui stăpânului meu pentru fiul lui.
52. Şi auzind cuvintele lor, sluga lui
Avraam s-a închinat Domnului până la pământ.
59. Atunci a lăsat Laban să plece Rebeca, sora sa, şi doica ei, şi sluga lui
Avraam şi cei ce erau cu el.
61. Atunci, sculându-se Rebeca şi slujnicele ei şi suindu-se pe cămile, s-au dus cu omul acela, şi sluga lui
Avraam, luând pe Rebeca, a plecat.
Cap. 25
1.
Avraam însă şi-a mai luat o femeie cu numele Chetura.
5. Însă
Avraam a dat toate averile sale fiului său Isaac.
6. Iar fiilor ţiitoarelor sale,
Avraam le-a făcut daruri şi, încă fiind el în viaţă, i-a trimis departe de la Isaac, fiul său, spre răsărit, în pământul Răsăritului.
7. Zilele vieţii lui
Avraam, câte le-a trăit, au fost o sută şaptezeci şi cinci de ani.
8. Apoi, slăbind,
Avraam a murit la bătrâneţi adânci, sătul de zile şi s-a adăugat la poporul său.
10. Deci în ţarina şi în peştera pe care
Avraam a cumpărat-o de la fiii lui Het, acolo sunt îngropaţi
Avraam şi Sarra, femeia lui.
11. Iar după moartea lui
Avraam, a binecuvântat Dumnezeu pe Isaac, fiul lui. Şi locuia Isaac la Beer-Lahai-Roi.
12. Iată acum şi viaţa lui Ismael, fiul lui
Avraam, pe care l-a născut lui
Avraam egipteanca Agar, slujnica Sarrei;
19. Iar spiţa neamului lui Isaac, fiul lui
Avraam, este aceasta: lui
Avraam i s-a născut Isaac.
Cap. 26
1. Şi a fost o foamete în ţară, afară de foametea cea dintâi, care se întâmplase în zilele lui
Avraam. Atunci s-a dus Isaac în Gherara, la Abimelec, regele Filistenilor.
3. Locuieşte în ţara aceasta şi Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, că ţie şi urmaşilor tăi voi da toate ţinuturile acestea şi-Mi voi împlini jurământul cu care M-am jurat lui
Avraam, tatăl tău.
5. Pentru că
Avraam, tatăl tău, a ascultat cuvântul Meu şi a păzit poruncile Mele, poveţele Mele, îndreptările Mele şi legile Mele!" `
15. Toate fântânile, pe care le săpaseră robii tatălui său, în zilele lui
Avraam, tatăl său, Filistenii le-au stricat şi le-au umplut cu pământ.
18. Apoi a săpat Isaac din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii lui
Avraam, tatăl său, şi pe care le astupaseră Filistenii după moartea lui
Avraam, tatăl său, şi le-a numit cu aceleaşi nume, cu care le numise
Avraam, tatăl său.
24. În noaptea aceea i S-a arătat Domnul şi i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul lui
Avraam, tatăl tău! Nu te teme, că Eu sunt cu tine şi te voi binecuvânta şi voi înmulţi pe urmaşii tăi, pentru
Avraam, sluga Mea".
Cap. 28
4. Să-ţi dea binecuvântarea lui
Avraam, tatăl meu, ţie şi urmaşilor tăi ca să stăpâneşti pământul ce-l locuieşti acum şi pe care l-a dat Dumnezeu lui
Avraam,
9. S-a dus la Ismael şi, pe lângă cele două femei ale sale, şi-a mai luat şi pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui
Avraam, şi sora lui Nebaiot.
13. Apoi S-a arătat Domnul în capul scării şi i-a zis: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui
Avraam, tatăl tău, şi Dumnezeul lui Isaac. Nu te teme! Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi urmaşilor tăi.
Cap. 31
42. De n-ar fi fost cu mine Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui
Avraam şi frica de Isaac, tu acum m-ai fi alungat cu nimic. Necazul meu şi munca mâinilor mele le-a văzut Dumnezeu şi de aceea a mijlocit ieri pentru mine".
53. Dumnezeul lui
Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul părinţilor lor să fie judecător între noi!" Iar Iacov a jurat pe Acela, de Care se temea Isaac, tatăl său.
Cap. 35
12. Ţara, pe care am dat-o lui
Avraam şi lui Isaac, o voi da ţie; iar după tine, voi da pământul acesta urmaşilor tăi".
27. Apoi a sosit Iacov la Isaac, tatăl său, căci acesta trăia încă la Mamvri, în Chiriat-Arba, adică la Hebron în pământul Canaanului, unde locuiseră vremelnic
Avraam şi Isaac.
Cap. 48
15. Şi i-a binecuvântat, zicând: "Dumnezeul, înaintea Căruia au umblat părinţii mei:
Avraam şi Isaac, Dumnezeul Cel ce m-a călăuzit de când sunt şi până în ziua aceasta;
16. Îngerul ce m-a izbăvit pe mine de tot răul să binecuvânteze pruncii aceştia, să poarte ei numele meu şi numele părinţilor mei:
Avraam şi Isaac, şi să crească din ei mulţime mare pe pământ!"
Cap. 49
30. În peştera din ţarina Macpela, în faţa lui Mamvri, în pământul Canaan, pe care a cumpărat-o
Avraam de la Efron Heteul, împreună cu ţarina, ca moşie de înmormântare.
31. Acolo au fost îngropaţi
Avraam şi Sarra, femeia sa, acolo au fost îngropaţi Isaac şi Rebeca, femeia lui, şi tot acolo am îngropat şi eu pe Lia.
Cap. 50
13. L-au dus fiii lui în pământul Canaan şi l-au îngropat în peştera din ţarina Macpela, cea de lângă Mamvri, pe care o cumpărase
Avraam cu ţarină cu tot de la Efron Heteul, ca moşie de îngropare.
24. În cele din urmă a zis Iosif către fraţii săi: "Iată, am să mor. Dar Dumnezeu vă va cerceta, vă va scoate din pământul acesta şi vă va duce în pământul pentru care Dumnezeul părinţilor noştri S-a jurat lui
Avraam şi lui Isaac şi lui Iacov".