|
Epistola a doua către Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel
1 2 3
Capitolul 2
|
1. |
În privința venirii Domnului nostru Iisus Hristos și a adunării noastre
împreună cu El, vă rugăm, fraților,
|
|
2. |
Să nu vă clintiți degrabă cu mintea, nici să vă spăimântați - nici
de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de
la noi, cum că ziua Domnului a și sosit.
|
|
3. |
Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; căci ziua Domnului nu
va sosi până ce mai întâi nu va veni lepădarea de credință și nu se va
da pe față omul nelegiuirii, fiul pierzării,
|
|
4. |
Potrivnicul, care se înalță mai presus de tot ce se numește Dumnezeu,
sau se cinstește cu închinare, așa încât să se așeze el în templul lui
Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu.
|
|
5. |
Nu vă aduceți aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste
lucruri?
|
|
6. |
Și acum știți ce-l oprește, ca să nu se arate decât la vremea lui.
|
|
7. |
Pentru că taina fărădelegii se și lucrează, până când cel care o
împiedică acum va fi dat la o parte.
|
|
8. |
Și atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl
va ucide cu suflarea gurii Sale și-l va nimici cu strălucirea venirii Sale.
|
|
9. |
Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoțită de tot
felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase,
|
|
10. |
Și de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, fiindcă ei n-au
primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască.
|
|
11. |
Și de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să
creadă minciuni,
|
|
12. |
Ca să fie osândiți toți cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut
nedreptatea.
|
|
13. |
Iar noi, fraților, iubiți de Domnul, datori suntem totdeauna să
mulțumim lui Dumnezeu pentru voi, că v-a ales Dumnezeu dintru început,
spre mântuire, întru sfințirea duhului și întru credința adevărului,
|
|
14. |
La care v-a chemat prin Evanghelia noastră, spre dobândirea slavei
Domnului nostru Iisus Hristos.
|
|
15. |
Deci, dar, fraților, stați neclintiți și țineți predaniile pe care
le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră.
|
|
16. |
Însuși Domnul nostru Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl nostru, Care
ne-a iubit pe noi și ne-a dat, prin har, veșnică mângâiere și bună nădejde,
|
|
17. |
Să mângâie inimile voastre și să vă întărească, la tot lucrul și
cuvântul bun.
|
|