|
1. |
Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutările tale sunt mai bune ca vinul. |
|
2. |
Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir vărsat este numele tău; de aceea fecioarele te iubesc. |
|
3. |
Răpeşte-mă, ia-mă cu tine! Hai să fugim! - Regele m-a dus în cămările sale: ne vom veseli şi ne vom bucura de tine. Îţi vom preamări dragostea mai mult decât vinul. Cine te iubeşte, după dreptate te iubeşte! |
|
4. |
Neagră sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasă, ca sălaşurile lui Chedar, ca şi corturile lui Solomon. |
|
5. |
Nu vă uitaţi că sunt negricioasă că doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au mâniat, trimisu-m-au să le păzesc viile, dar via mea nu mi-am păzit-o! |
|
6. |
Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ţi paşti tu oile? Unde poposeşti tu la amiază? De ce oare să rătăcesc zadarnic pe la turmele tovarăşilor tăi? |
|
7. |
Dacă nu ştii unde, tu cea mai frumoasă între femei, ţine atunci mereu urmele oilor, paşte-ti mieii în preajma colibelor, iezii în preajma ciobanilor! |
|
8. |
Cu un telegar înhămat la carul lui Faraon te aseamăn eu, draga mea! |
|
9. |
Frumoşi se văd obrajii tăi, aşezaţi intre cercei şi gâtul tău împodobit cu şire de mărgăritare. |
|
10. |
Făuri-vom pentru tine lănţişoare aurite, cu picături şi crestături de argint. |
|
11. |
Cât regele a stat la masă, nardul meu a revărsat mireasmă. |
|
12. |
Periniţă de mirt este iubitul meu, care se ascunde între sânii mei. |
|
13. |
Iubitul meu e ciorchinele de ienupăr, din Enghedi, de la vii cules. |
|
14. |
Cât de frumoasă eşti tu, draga mea! Cât de frumoasă eşti! Ochi de porumbiţă sunt ochii tăi. |
|
15. |
Cât de frumos eşti dragul meu! Şi cît de drăgălaş eşti tu! Pajiştea de iarbă verde ne este al nostru pat. |
|
16. |
Cedrii ne sunt acoperiş sălăşluirii şi adăpost ne sunt chiparoşii. |