|
1. |
Şi a auzit Iuda de numele Romanilor, că sunt puternici şi sunt voitori de bine tuturor celor care se lipesc de ei şi cu toţi care vin la ei fac prietenie şi că sunt tari şi puternici. |
|
2. |
Şi i s-a spus lui războaiele lor şi vitejiile pe care le-au făcut asupra Galatenilor şi cum i-au biruit şi i-au adus sub dajdie. |
|
3. |
Şi câte au făcut în ţara Spaniei şi au pus mâna pe zăcămintele de argint şi de aur de acolo. |
|
4. |
Şi cu toate că această ţară este departe, ei au pus stăpânire pe ea prin cuminţenia şi răbdarea lor; şi pe regii care au venit împotriva lor de la marginea pământului, i-au zdrobit şi i-au bătut cu înfrângere mare; şi ceilalţi le dau bir pe fiecare an. |
|
5. |
Şi pe Filip şi Perseu, regele Chitenilor şi pe cei care s-au sculat împotriva lor i-au zdrobit cu războiul şi i-au biruit. |
|
6. |
Şi Antioh cel Mare, regele Asiei, care a mers împotriva lor la război, având o sută douăzeci de elefanţi şi călărime şi care de război şi putere multă foarte, a fost biruit de ei. |
|
7. |
Şi pe el l-au prins viu şi au făcut legătură cu ei, ca şi el şi cei care vor domni după el să le dea bir mare şi ostatici şi pământ zălog, |
|
8. |
Adică tara Indiei şi Media şi Lidia şi altele din cele mai bune ţinuturi ale lor, pe care, luându-le de la el, le-a dat regelui Eumene. |
|
9. |
Şi că cei din Elada s-au sfătuit să meargă şi să-i piardă şi Romanii au aflat cuvântul acesta, |
|
10. |
Şi au trimis împotriva lor pe o căpetenie şi a pornit război împotriva lor şi au căzut dintre ei răniţi mulţi şi pe mulţi au robit, pe femeile şi pe fiii lor, şi i-au prădat şi le-au stăpânit pământul şi au stricat cetăţile lor, şi i-au jefuit şi i-au robit până în ziua aceea. |
|
11. |
Şi pe celelalte regate şi ţinuturi, care li s-au împotrivit, le-au stricat şi le-au robit. |
|
12. |
Iar cu prietenii lor şi cu cei care se unesc cu ei, au păzit prietenia şi au biruit stăpânirile cele de aproape şi cele de departe şi câţi au auzit de numele lor s-au temut de ei. |
|
13. |
Cei pe care vor să-i ajute şi să-i facă să stăpânească, stăpânesc, şi pe care vor, îi lipsesc de stăpânire; şi s-au înălţat foarte; |
|
14. |
Şi cu toate acestea la ei nimeni n-a pus stemă şi nu s-a îmbrăcat cu porfiră ca să se mărească întru ea. |
|
15. |
Şi şi-au făcut senat şi în toate zilele se sfătuiesc trei sute şi douăzeci de senatori asupra treburilor poporului, ca bine să le îngrijească. |
|
16. |
Şi-şi încredinţează stăpânirea lor unui om într-un an, care stăpâneşte tot pământul lor şi toţi ascultă de unul şi nu este vrăjmăşie, nici râvnire între ei. |
|
17. |
Iuda a ales pe Evpolemos, feciorul lui Ioan al lui Acos şi pe Iason, feciorul lui Eleazar şi i-a trimis la Roma ca să încheie cu ei prietenie şi alianţă. |
|
18. |
Şi ea să ridice de la ei jugul, că ei vedeau că stăpânirea Grecilor ameninţă pe Israel cu robie. |
|
19. |
Şi au mers la Roma, iar calea era foarte lungă şi au intrat în senatul lor şi au grăit, zicând: |
|
20. |
Iuda Macabeul şi fraţii lui şi mulţimea Iudeilor ne-au trimis la voi ca să aşezăm legătură şi pace şi să ne înscrieţi între tovarăşii şi prietenii voştri. |
|
21. |
Şi a plăcut cuvântul înaintea lor. |
|
22. |
Şi aceasta este copia cărţii pe care au scris-o pe table de aramă şi au trimis-o la Ierusalim, să fie acolo la ei pomenire de pace şi de alianţă. |
|
23. |
Bine să fie Romanilor şi neamului Iudeilor, pe mare şi pe uscat în veac şi sabia şi vrăjmaşul departe să fie de la ei. |
|
24. |
Iar de se va întâmpla război asupra Romei mai întâi sau asupra oricăruia din aliaţii lor întru toată stăpânirea lor, |
|
25. |
Neamul Iudeilor să ajute cu inimă plină, pe cât le vor îngădui împrejurările. |
|
26. |
Vrăjmaşilor să nu le dea nici bucate, nici arme, nici argint, nici corăbii. Aceasta este voinţa Romei, iar Iudeii vor păzi aceste îndatoriri fără să primească nimic. |
|
27. |
Şi asemenea de se va întâmpla mai înainte Iudeilor război, vor ajuta Romanii din suflet, pe cât le vor îngădui împrejurările. |
|
28. |
Şi vrăjmaşilor nu le vor da grâne, arme, argint, corăbii; aşa hotărăsc Romanii şi vor păzi aceste îndatoriri cu bună credinţă. |
|
29. |
Pe cuvintele acestea au aşezat Romanii legământ cu poporul Iudeilor. |
|
30. |
Iar după cuvintele acestea de vor avea aceştia sau aceia să adauge sau să scadă ceva, vor face după cum se vor înţelege şi ce vor adăuga sau ce vor scădea, întărit va fi. |
|
31. |
Şi pentru răutăţile pe care li le face regele Dimitrie, i-am scris lui, zicând: Pentru ce ai îngreuiat jugul tău peste prietenii şi aliaţii Iudeii |
|
32. |
Deci, de se vor mai plânge înaintea noastră de tine, le vom face dreptate şi vom porni război împotriva ta şi pe mare şi pe uscat. |