|
1. |
Asupra Moabului, aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "Vai de Nebo, că e pustiit! Chiriataimul este acoperit de ruşine şi luat. Cetatea este acoperită de ruşine şi înrobită! |
|
2. |
Nu mai este slava Moabului! În Heşbon se urzesc rele împotriva lui, zicând: "Să mergem şi să-l ştergem dintre neamuri!" Şi tu, Madmen, vei pieri! Sabia vine în urma ta! |
|
3. |
Strigăte se aud din Horonaim, căci e pustiire şi dărâmare grozavă. |
|
4. |
Moab e zdrobit şi copiii lui au ridicat bocet. |
|
5. |
Pe suişul de la Luhit se ridică plânsete peste plânsete şi pe povârnişul din Horonaim se aud strigăte de nenorocire: |
|
6. |
Fugiţi! Scăpaţi-vă viaţa şi fiţi asemenea asinului sălbatic din pustiu. |
|
7. |
Şi fiindcă te-ai încrezut în lucrările şi în vistieriile tale vei fi luat şi tu. Chemoşul va merge în robie cu preoţii şi cu mai-marii săi, toţi împreună. |
|
8. |
Va veni pustiitorul asupra fiecărei cetăţi şi cetatea nu Va rămâne nedărâmată; va pieri valea şi şesul şi se va pustii, precum a zis Domnul. |
|
9. |
Daţi un mormânt lui Moab, căci el va fi cu totul pustiit. Cetăţile lui vor fi prefăcute în pustiu şi nu vor mai avea locuitori. |
|
10. |
Blestemat să fie tot cel ce face lucrurile Domnului cu nebăgare de seamă şi blestemat fie tot cel ce opreşte sabia lui de la sânge! |
|
11. |
Moab din tinereţea lui a fost liniştit, se odihnea pe drojdia sa şi n-a fost trecut din vas în vas, nici în robie n-a fost. De aceea a rămas în el gustul său şi mirosul său nu s-a schimbat. |
|
12. |
De aceea iată vin zile, zice Domnul, când voi trimite la el pritocitori, care îl vor pritoci şi vor strica vasele şi urcioarele lui le vor sparge. |
|
13. |
Şi va fi ruşinat Moab pentru Chemoş, după cum casa lui Israel a fost ruşinată pentru Betel, nădejdea ei. |
|
14. |
Cum puteţi voi să ziceţi: "Noi suntem oameni viteji şi tari pentru război?" |
|
15. |
Moab este pustiit, cetăţile lui ard şi tinerii lui aleşi s-au dus la junghiere, zice Împăratul al Cărui nume este Domnul Savaot. |
|
16. |
Aproape este pieirea Moabului şi nenorocirea lui vine în grabă mare. |
|
17. |
jeliţi-l toţi vecinii lui şi toţi cei ce cunoaşteţi numele lui ziceţi: Cum s-a sfărâmat toiagul puterii, sceptrul slavei! |
|
18. |
Fecioară, locuitoarea Dibonului, coboară-te din înălţime şi şezi în pământ ars de soare, căci pustiitorul Moabului vine la tine şi va dărâma întăriturile tale. |
|
19. |
Stai la drum şi priveşte, locuitoarea Aroerului, şi întreabă pe cel care fuge şi pe cel scăpat: Ce s-a întâmplat? |
|
20. |
Ruşinat este Moabul, căci este biruit. Plângeţi şi strigaţi, daţi de veste în Amon că Moabul este pustiit. |
|
21. |
Judecata a venit împotriva ţării din şes, împotriva Holonului şi a Iahţei, împotriva Mefaatului şi a Dibonului, |
|
22. |
Împotriva lui Nebo şi a Bet-Diblataimului. |
|
23. |
Împotriva Chiriataimului şi a Bet-Gamului, împotriva Bet-Meonului şi a Cheriotului, |
|
24. |
Împotriva Bosrei şi împotriva tuturor cetăţilor ţării Moabului, de aproape şi de departe. |
|
25. |
S-a tăiat cornul Moabului şi braţul lui este zdrobit, zice Domnul. |
|
26. |
Îmbătaţi-l, căci s-a ridicat împotriva Domnului. Tăvălească-se Moabul în vărsătura sa şi de râs să fie. |
|
27. |
N-a fost Israel de râsul tău? Oare a fost el prins printre tâlhari, de clătinai din cap ori de câte ori vorbeai cu el? |
|
28. |
Părăsiţi cetăţile şi trăiţi pe stânci, locuitori ai Moabului, şi veţi fi ca porumbeii care-şi fac cuiburile pe la intrarea peşterilor. |
|
29. |
Auzit-am de mândria Moabului, de mândria lui cea nemăsurată, de trufia lui şi de îngâmfarea lui, de înfumurarea lui şi de semeţia inimii lui. |
|
30. |
Eu cunosc îndrăzneala lui, zice Domnul, lăudăroşeniile lui, vorbele goale şi faptele deşarte. |
|
31. |
De aceea voi plânge pe Moab şi voi striga pentru Moabul întreg; voi suspina după oamenii din Chir-Heres. |
|
32. |
Şi te voi plânge pe tine, vie din Sibma, cu mai mult plânset decât Iazerul; ramurile tale s-au întins peste mare, ajuns-au până la Iazer, pustiitorul a năvălit asupra roadelor tale celor văratice şi asupra strugurilor copţi. |
|
33. |
Bucuria şi veselia au fost luate din Carmel şi din rara Moabului; voi seca vinul din teascuri şi nimeni nu va mai călca teascul cu strigăte de veselie; va fi strigăt de război şi nu strigăt de bucurie. |
|
34. |
De la Heşbon până la Eleale şi Iahaţ, de la Ţoar până la Horonaim şi până la Eglat-Şelişia vor ridica glas de tânguire, căci apele Nimrimului vor seca. |
|
35. |
Voi stârpi din Moab, zice Domnul, pe cei ce aduc jertfe pe locuri înalte şi pe cei ce tămâiază pe dumnezeii lui. |
|
36. |
De aceea inima Mea geme pentru Moab, ca un fluier; geme inima Mea ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, căci au pierit bogăţiile adunate de ei; |
|
37. |
Fiecare îşi are capul ras, fiecare îşi are barba tunsă; toţi au tăieturi pe mâini şi peste coapse sac. |
|
38. |
Pe toate acoperişurile Moabului şi în pieţele lui nu este decât o jale, căci am sfărâmat Moabul, ca pe un vas de aruncat, zice Domnul. |
|
39. |
Cum a fost zdrobit!, vor zice plângând. Cum s-a acoperit Moabul de ruşine, întorcând spatele! Şi va fi Moabul de râs şi de groază pentru toţi cei ce-l înconjoară; |
|
40. |
Căci aşa zice Domnul: Iată, vrăjmaşul ca un vultur va zbura şi-şi va întinde aripile sale deasupra Moabului. |
|
41. |
Oraşele vor fi luate şi cetăţile cucerite; inima vitejilor Moabiţi va fi în ziua aceea ca inima unei femei chinuită de durerile naşterii. |
|
42. |
Moabul va fi şters din numărul popoarelor, pentru că s-a ridicat împotriva Domnului. |
|
43. |
Groază, groapă şi laţ sunt pentru tine, locuitorule al Moabului, a zis Domnul. |
|
44. |
Cel ce va scăpa de groază va cădea în groapă; şi cel ce va scăpa de groapă va cădea în laţ, căci Eu voi aduce asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui, zice Domnul. |
|
45. |
Fugarii obosiţi s-au oprit la umbra Heşbonului, dar a ieşit foc din Heşbon, şi din inima Sihonului flăcări, şi va mistui tâmplele lui Moab şi creştetul capului fiilor răzvrătirii. |
|
46. |
Vai ţie, Moab! Pierit-a poporul din Chemoş, că fiii tăi sunt luaţi în robie şi fiicele tale sunt robite. |
|
47. |
Dar în zilele cele de apoi voi întoarce pe Moab din robie", zice Domnul. Până aici e judecata lui Moab. |