|
1. |
În ziua aceea a ieşit Booz la poarta cetăţii şi a şezut acolo. Şi iată trecea pe acolo ruda de care grăise Booz; şi Booz i-a zis: "Vino încoace şi şezi aici". Şi acela s-a dus şi a şezut. |
|
2. |
Şi a luat Booz zece oameni dintre bătrânii cetăţii şi a zis: "Şedeţi aici!" şi ei au şezut. |
|
3. |
Apoi a zis Booz către ruda sa: "Noemina, întorcându-se din şesul Moabiţilor, vinde partea de ţarină, cuvenită fratelui nostru Elimelec; şi eu m-am hotărât să fac cunoscut auzului tău şi să-ti spun: Cumpăr-o în fata celor ce şed aici şi în faţa bătrânilor poporului meu. |
|
4. |
De vrei s-o cumperi, cumpăr-o, iar de nu vrei s-o cumperi, spune-mi, ca să ştiu şi eu. Căci afară de tine n-are cine s-o cumpere, iar după tine vin eu". Şi acela a zis: "O cumpăr!" |
|
5. |
Răspuns-a Booz: "De cumperi ţarina de la Noemina, atunci trebuie să cumperi şi pe Rut moabiteanca, femeia celui mort, şi trebuie să o iei de soţie, ca să păstrezi numele celui mort în moştenirea lui". |
|
6. |
Iar ruda aceea a zis: "Nu pot să o iau, ca să nu-mi stric moştenirea mea; ia-o tu, căci eu nu pot să o iau!" |
|
7. |
Înainte, la facerea unei cumpărături sau a unui schimb, pentru întărirea lucrului, era în Israel obiceiul acesta: unul îşi descălţa sandaua sa şi o da celuilalt, care primea dreptul de rudenie mai apropiată şi aceasta era mărturie în Israel. |
|
8. |
Şi a zis ruda aceea către Booz: "Cumpăr-o pentru tine!", şi şi-a descălţat sandaua sa şi a dat-o acestuia. |
|
9. |
Iar Booz a zis către bătrâni şi către tot poporul: "Voi sunteţi martori astăzi, că eu am cumpărat de la Noemina toate ale lui Elimelec şi toate ale lui Chilion şi toate ale lui Mahlon. |
|
10. |
De asemenea şi pe Rut moabiteanca, femeia lui Mahlon, o iau de soţie, ca să păstrez numele celui mort în moştenirea lui şi ca să nu piară numele celui mort dintre fraţii lui şi din poarta locuinţei lui; voi astăzi sunteţi martori la aceasta". |
|
11. |
Şi tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: "Suntem martori! Să facă Domnul pe femeia care intră în casa ta ca pe Rahila şi ca pe Lia, care amândouă au ridicat casă lui Israel. Să câştigi avere în Efrata şi numele tău să fie mărit în Betleem. |
|
12. |
Iar casa ta să fie cum a fost casa lui Fares, pe care l-a născut Tamara lui Iuda, şi să se slăvească prin sămânţa ce ţi-o va da Domnul din această femeie tânără". |
|
13. |
Şi a luat Booz pe Rut şi ea s-a făcut soţia lui. Şi intrând el la ea, Domnul i-a dat ei sarcină şi a născut un fiu. |
|
14. |
Şi ziceau femeile către Noemina: "Binecuvântat este Domnul, că nu te-a lăsat fără moştenitor! Slăvit să fie numele lui Israel! |
|
15. |
Acesta îţi va fi bucurie şi hrănitor la bătrâneţile tale, căci l-a născut nora ta, care este mai bună pentru tine decât şapte fii". |
|
16. |
Şi a luat Noemina pe copilul acesta şi l-a purtat în braţele sale şi i-a fost doică. |
|
17. |
Iar vecinele i-au pus nume şi au zis: "Noeminei i s-a născut fiu şi i s-a pus numele Obed". Acesta este părintele lui Iesei, tatăl lui David. |
|
18. |
Iată acum spiţa neamului lui Fares: lui Fares i s-a născut Esron: |
|
19. |
Lui Esron i s-a născut Aram; lui Aram i s-a născut Aminadab; |
|
20. |
Lui Aminadab i s-a născut Naason; lui Naason i s-a născut Salmon; |
|
21. |
Lui Salmon. i s-a născut Booz; lui Booz i s-a născut Obed; lui Obed i s-a născut Iesei; |
|
22. |
Lui Iesei i s-a născut David. |