|
1. |
Şi a luat Gorgias cinci mii de pedestraşi şi o mie de călăreţi aleşi şi oastea a pornit noaptea, |
|
2. |
Ca să năvălească asupra taberei Evreilor şi să-i lovească fără de veste. Şi paznicii din cetate îi erau călăuze. |
|
3. |
Şi auzind Iuda, s-a sculat el şi cei puternici, ca să lovească oştirea regelui cea din Emaus. |
|
4. |
Că încă era risipită oştirea din tabără. |
|
5. |
Şi a venit Gorgias la tabăra Iudei noaptea şi pe nimeni n-a aflat şi i-a căutat în munţi, că zicea: fug aceştia de noi. |
|
6. |
Şi odată cu ziua s-a ivit Iuda în câmp cu trei mii de bărbaţi, însă platoşe şi săbii n-aveau, precum le era voia. |
|
7. |
Şi au văzut tabăra neamurilor tare şi înarmată şi călărime împrejurul ei şi aceştia învăţaţi la război. |
|
8. |
Şi a zis Iuda bărbaţilor care erau cu el: "Nu vă temeţi de mulţimea lor şi de năvălirea lor nu vă înfricoşaţi. |
|
9. |
Aduceţi-vă aminte cum au fost izbăviţi părinţii noştri la Marea Roşie, când i-a gonit Faraon cu putere multă. |
|
10. |
Şi acum să strigăm la cer, că doar se va milostivi spre noi, îşi va aduce aminte de legătura părinţilor noştri şi va zdrobi oştirea aceasta astăzi înaintea noastră. |
|
11. |
Şi vor cunoaşte toate neamurile că este mântuitor şi izbăvitor pentru Israel". |
|
12. |
Şi au ridicat cei de alt neam ochii şi i-au văzut venind înainte şi au ieşit din tabără la război. |
|
13. |
Şi au trâmbiţat cei care erau cu Iuda şi s-au lovit şi s-au surpat neamurile şi au fugit la câmp; iar cei din urmă toţi au căzut de sabie. |
|
14. |
Şi i-au gonit până la Ghezer şi până la câmpiile Edomului şi ale Azotului şi ale Iamniei. |
|
15. |
Şi au căzut din aceia ca la trei mii de bărbaţi. |
|
16. |
Şi s-a întors Iuda şi oştirea lui după izgonirea lor. |
|
17. |
Şi a zis către popor: Să nu râvniţi prăzile, că războiul este în preajma noastră şi Gorgias şi oştirea lui se află în munte aproape de noi; |
|
18. |
Ci împotriviţi-vă acum cu tărie vrăjmaşilor noştri şi le faceţi război şi după aceea le veţi lua prăzile cu îndrăzneală. |
|
19. |
Şi pe când grăia Iuda aceasta, s-a ivit o parte de oaste ieşind din munte. |
|
20. |
Şi a văzut înfrângerea şi cum cei care erau cu Iuda au aprins tabăra, că fumul care se vedea arăta ce s-a făcut. |
|
21. |
Şi văzând ei acestea, s-au înfricoşat foarte, şi văzând tabăra lui Iuda la câmp gata de război, |
|
22. |
Au fugit toţi în ţara Filistenilor. |
|
23. |
Şi s-a întors Iuda să prade tabăra; şi a luat aur mult şi argint şi iachint şi porfiră şi avuţie mare. |
|
24. |
Şi întorcându-se, a lăudat şi a binecuvântat pe Dumnezeul cerului, că este bun, că în veac este mila Lui. |
|
25. |
Şi s-a făcut mântuire lui Israel în ziua aceea. |
|
26. |
Iar câţi au scăpat din cei de alt neam, mergând, au spus lui Lisias toate câte s-au întâmplat. |
|
27. |
Iar el, auzind, s-a tulburat şi s-a mâhnit, că nu s-a făcut pentru Israel cele ce a voit el şi nu s-a întâmplat cele ce i-a poruncit regele. |
|
28. |
Iar în anul viitor a gătit Lisias şaizeci de mii de pedestraşi aleşi şi cinci mii de călăreţi, ca să bată Ierusalimul. |
|
29. |
Şi au venit în Edom şi au tăbărât la Betţur, şi a ieşit înaintea lor Iuda cu zece mii de bărbaţi. |
|
30. |
Şi văzând tabăra lor tare, s-au rugat zicând: "Bine eşti cuvântat, Mântuitorul lui Israel, Cel care ai zdrobit pornirea celui puternic prin mâna robului Tău David şi ai dat tabăra Filistenilor în mâinile lui Ionatan, fiul lui Saul, şi a purtătorului de arme. |
|
31. |
Închide tabăra aceasta în mâna poporului Tău Israel şi să se ruşineze cu pedestrimea şi cu călărimea lor. |
|
32. |
Dă-le spaimă şi topeşte îndrăznirea puterii lor şi să tremure de zdrobirea lor. |
|
33. |
Doboară-i cu sabia celor care Te iubesc şi să Te laude pe Tine cu cântări toţi cei care ştiu numele Tău!" |
|
34. |
Şi s-au lovit unii cu alţii, şi au căzut din tabăra lui Lisias ca la vreo cinci mii de oameni sub ochii Iudeilor. |
|
35. |
Şi văzând Lisias înfrângerea ce s-a făcut taberei sale şi îndrăznirea lui Iuda şi că sunt gata sau a trăi, sau a muri vitejeşte, s-a. dus la Antiohia şi a adunat străini şi, înmulţind oştirea cea făcută, socotea iarăşi să vină în Iudeea. |
|
36. |
Şi a zis Iuda şi fraţii lui: Iată-i nimiciţi pe vrăjmaşii noştri. Să ne suim să curăţăm sanctuarul şi să-l înnoim. |
|
37. |
Şi s-a adunat toată oştirea şi s-a suit în muntele Sionului. |
|
38. |
Şi a văzut locul sfânt pustiit, jertfelnicul pângărit, porţile arse şi în curţi răsărite tufe, ca într-o pădure sau ca într-un munte, şi locuinţele surpate. |
|
39. |
Şi şi-au rupt hainele, s-au tânguit cu tânguire mare, şi-au pus cenuşă pe cap |
|
40. |
Şi au căzut cu faţa la pământ şi au trâmbiţat cu trâmbiţele şi au strigat la cer. |
|
41. |
Atunci a rânduit Iuda bărbaţi, ca să hărţuiască pe cei din cetate până ce va curăţi templul. |
|
42. |
Şi a ales preoţi fără de prihană, credincioşi legii lui Dumnezeu. |
|
43. |
Şi au curăţit sfintele şi au dus pietrele necurăţiei la loc necurat. |
|
44. |
Şi s-au sfătuit pentru jertfelnicul arderii de tot cel pângărit, ce vor face cu el. |
|
45. |
Şi le-a venit sfat bun, ca să-l strice, ca nu cumva să le fie spre ocară, că l-au pângărit neamurile; şi au stricat jertfelnicul. |
|
46. |
Şi au dus pietrele în muntele templului, în loc bun, până va veni proorocul, Ga să răspundă pentru ele. |
|
47. |
Şi au luat pietre întregi după lege şi au zidit un jertfelnic nou, ca şi cel mai dinainte. |
|
48. |
Şi au zidit templul şi cele dinlăuntrul templului şi curţile. |
|
49. |
Şi au făcut vase sfinte noi şi au băgat sfeşnicul şi jertfelnicul arderilor de tot şi al tămâierilor şi masa, în templul Domnului. |
|
50. |
Şi au tămâiat pe jertfelnic şi au aprins lumânările cele de pe sfeşnic şi luminau în templul Domnului. |
|
51. |
Şi au pus pe masă pâini şi au întins vălul catapetesmei şi au săvârşit toate lucrurile ce aveau de făcut. |
|
52. |
Şi au mâncat dimineaţa în douăzeci şi cinci de zile ale lunii a noua, care este luna Chislev a anului o sută patruzeci şi opt. |
|
53. |
Şi au adus jertfă după lege pe jertfelnicul arderilor de tot cel nou, pe care îl făcuseră. |
|
54. |
Pe vremea şi în ziua în care l-au pângărit pe el neamurile, intru aceea s-a înnoit cu cântări şi cu alăute şi cu harpe şi cu chimvale. |
|
55. |
Şi a căzut tot poporul cu faţa la pământ şi s-a închinat şi a binecuvântat pe Dumnezeul Cerului, Cel care i-a ajutat. |
|
56. |
Şi au făcut înnoirea jertfelnicului în opt zile şi au adus arderi de tot cu veselie şi au jertfit jertfă de pace şi de laudă. |
|
57. |
Şi au împodobit faţa templului Domnului cu cununi de aur şi cu paveze şi au înnoit porţile şi chiliile şi le-au pus uşi. |
|
58. |
Şi sa făcut veselie mare întru popor şi s-a şters ocara neamurilor. |
|
59. |
Şi au rânduit Iuda şi fraţii lui şi toată adunarea lui Israel, ca să se ţină zilele înnoirii jertfelnicului în vremurile sale din an în an în opt zile, de la douăzeci şi cinci ale lunii Chislev, cu veselie şi cu bucurie. |
|
60. |
Şi au zidit în vremea aceea muntele Sionului împrejur cu zid înalt şi cu turnuri tari, ca nu cumva neamurile să le calce, cum făcuseră mai înainte. |
|
61. |
Şi au rânduit acolo oştire să-l păzească. Apoi au întărit cu pază cetatea Betţur, ca să aibă poporul întărire dinspre Edom. |