|
1. |
Pe cel care se teme de Domnul, nu-l va întâmpina răul, fără numai ispita şi iarăşi îl va izbăvi. |
|
2. |
Bărbatul înţelept nu va urî legea, iar cel care se făţărniceşte în aceea este ca o corabie în furtună. |
|
3. |
Omul înţelegător va crede legii şi legea îi va fi credincioasă. |
|
4. |
Pregăteşte cuvântul şi aşa vorbeşte, leagă împreună învăţătura şi răspunde. |
|
5. |
Ca roata carului este inima nebunului şi ca osia pe care se întoarce este gândul lui. |
|
6. |
Ca un armăsar este prietenul hulitor; el nechează oricine ar încăleca pe el. |
|
7. |
Pentru ce zi pe zi întrece şi toată lumina zilei anului de la soare este? |
|
8. |
Prin înţelepciunea Domnului ele s-au deosebit între ele, că El a statornicit vremurile felurite şi zilele de praznic. |
|
9. |
Dintre ele pe unele le-a înălţat şi le-a sfinţit; pe altele le-a pus în numărul zilelor. |
|
10. |
Şi toţi oamenii sunt din ţărână şi din pământ a fost zidit Adam. |
|
11. |
Cu mulţimea ştiinţei Domnul i-a osebit şi a schimbat căile lor. |
|
12. |
Dintre ei a binecuvântat şi a înălţat, i-a sfinţit şi i-a apropiat la Sine. |
|
13. |
Dintre ei a blestemat şi a supus şi i-a scos din locaşurile lor. |
|
14. |
Ca lutul olarului, aşa sunt în mâna Lui; toate căile Lui, după bună plăcerea Lui. |
|
15. |
Aşa sunt oamenii în mâna Celui care i-a făcut, ca să le dea după judecata Sa. |
|
16. |
Împotriva răului este binele şi împotriva morţii, viaţa. |
|
17. |
Aşa şi împotriva cuviosului, cel păcătos. |
|
18. |
Aşijderea priveşte la toate lucrurile Celui Preaînalt; ele sunt perechi, perechi, una împotriva celeilalte. |
|
19. |
Şi eu, deşi sunt ca unul venit pe urmă, am privegheat şi am moştenit tot ca de la început, |
|
20. |
Ca unul care adună în vie pe urma culegătorilor, dar cu binecuvântarea Domnului am ajuns şi ca cel care culege am umplut teascul. |
|
21. |
Socotiţi că nu numai pentru mine singur m-am ostenit; ci şi pentru toţi cei care caută învăţătura. |
|
22. |
Ascultaţi-mă pe mine, mai-marii poporului; şi povăţuitorii adunării, băgaţi în urechi. |
|
23. |
Fiului şi femeii, fratelui şi prietenului, în viaţa ta, să nu le dai putere asupra ta. |
|
24. |
Şi banii tăi să nu-i dai altuia, ca să nu-ţi pară rău şi să te rogi pentru ei. |
|
25. |
Până trăieşti şi este sufletul întru tine, nici unui trup nu te supune. |
|
26. |
Bine este ca fiii tăi să se roage de tine, decât tu să cauţi la mâinile lor. |
|
27. |
În toate lucrurile tale fii tu stăpânul şi nu îngădui asupra cinstei tale nici o pată. |
|
28. |
În ziua sfârşitului zilelor vieţii tale şi la vremea morţii, să-ţi împarţi moştenirea. |
|
29. |
Mâncare, toiag şi povară la asin; iar la slugă pâine, certare şi lucru. |
|
30. |
Lucrează cu sluga şi vei afla odihnă; dacă slobozeşti mâinile lui, el va cere libertate. |
|
31. |
Jugul şi hamul pleacă grumajii şi pe sluga cea rea legăturile şi caznele. |
|
32. |
Pune-l la lucru, ca să nu şadă, că multă răutate a învăţat lenevirea. |
|
33. |
La lucru pune-l precum se cuvine şi de nu te va asculta, îngreuiază obezile lui. |
|
34. |
Şi să nu faci nimic afară din cale şi fără de judecată nimic să nu lucrezi. |
|
35. |
De ai slugă, să fie cu tine, că ai câştigat-o cu sânge. |
|
36. |
De ai slugă, îngrijeşte-o ca şi pe tine însuţi, deoarece, ca de sufletul tău, vei avea nevoie de ea. |
|
37. |
De o vei necăji şi va fugi, în care parte de loc o vei căuta? |