|
1. |
Cel care face milostenie împrumută pe aproapele său; şi cel care dă din punga sa, ţine poruncile. |
|
2. |
Împrumută pe aproapele tău în vremea lipsei lui; şi iarăşi înapoiază aproapelui la vremea sa. |
|
3. |
Ţine-te de cuvânt şi te încrede lui şi totdeauna vei afla ce-ţi trebuie. |
|
4. |
Mulţi au socotit împrumutul ca bani găsiţi şi au făcut necaz celor care i-au ajutat pe ei. |
|
5. |
Până să ia împrumutul, sărută mâna celui ce-i dă şi pentru banii aproapelui vorbeşte cu glas ademenitor, |
|
6. |
Iar când este vremea să întoarcă tărăgănează, şi se apără cu cuvinte de lene şi învinuieşte vremea. |
|
7. |
De va putea, abia va întoarce jumătate şi o va socoti ca bani daţi de pomană. |
|
8. |
Iar de nu, pentru că l-a lipsit de bani, i se face lui vrăjmaş pe degeaba. |
|
9. |
Blesteme şi sudalme îi va răsplăti şi, în loc de cinste, îi va plăti cu necinste. |
|
10. |
Mulţi, pentru această răutate, se întorc de către om şi nu împrumută, temându-se să nu se păgubească în zadar. |
|
11. |
Însă cu cel smerit fii îngăduitor şi nu întârzia a face milă cu el. |
|
12. |
Pentru poruncă, ajută pe sărac şi în sărăcia lui să nu-l întorci deşert. |
|
13. |
Jertfeşte banii tăi, pentru un frate şi un prieten, ca să nu ruginească sub o piatră, pierzându-se. |
|
14. |
Pune-ţi comoara ta întru poruncile Celui Preaînalt şi-ţi va folosi mai mult decât aurul. |
|
15. |
Grămădeşte milostenii în cămările tale şi ele te vor scoate din orice nenorocire. |
|
16. |
Mai mult decât pavăza puterii şi decât suliţa tăriei ele se vor război pentru tine împotriva vrăjmaşului. |
|
17. |
Bărbatul bun se pune chezaş pentru aproapele său; iar cel care a pierdut ruşinea îl va părăsi. |
|
18. |
Binele făcut de chezaş nu-l uita, că el şi-a pus viaţa pentru tine. |
|
19. |
Binele chezaşului îl strică păcătosul şi cel nemulţumitor în cuget părăseşte pe cel care l-a izbăvit. |
|
20. |
Chezăşia pe mulţi drepţi i-a pierdut şi i-a azvârlit încoace şi încolo ca valurile mării. |
|
21. |
Pe bărbaţii puternici i-a scos din case şi i-a făcut să rătăcească pe la neamuri străine. |
|
22. |
Păcătosul, căzând în chezăşie şi gonind după câştig nedrept, va cădea în judecată. |
|
23. |
Ajută pe aproapele tău după puterea ta şi ia aminte să nu cazi. |
|
24. |
Cele mai de seamă lucruri în viaţa omului sunt apa, pâinea, haina şi o casă, pentru adăpost. |
|
25. |
Mai bună este viaţa săracului, sub acoperământ de scânduri, decât ospeţe luminate în străini. |
|
26. |
Spre mic şi spre mare, fii voitor de bine. Fie că ai puţin sau mult, fii mulţumit şi nu vei fi socotit ca un străin. |
|
27. |
Tristă este viaţa să umbli din casă în casă, şi unde te vei opri, nu vei îndrăzni să deschizi gura ta. |
|
28. |
Vei ospăta şi vei adăpa nemulţumitori şi de la ei vei auzi amărăciuni: |
|
29. |
"Vino încoace, tu cel străin, şi pune masa şi cu ce va fi în mâna ta hrăneşte-mă". |
|
30. |
Ieşi, străinule, lasă locul unuia mai vrednic, că mi-a venit oaspete fratele meu şi-mi trebuie casa! |
|
31. |
Grele sunt acestea omului care are minte: certarea stăpânului casei şi ocara că eşti cămătar. |