|
1. |
Pildele lui Solomon, fiul lui David,
|
|
2. |
Folositoare pentru cunoașterea înțelepciunii și a stăpânirii de
sine,
|
|
3. |
Pentru înțelegerea cuvintelor adânci, pentru dobândirea unei îndrumări
bune, pentru dreptate, pentru dreapta judecată și nepărtinire,
|
|
4. |
Pentru a prilejui celor fără gând rău o judecată isteață, omului
tânăr cunoștință și bună cugetare.
|
|
5. |
Să ia aminte cel înțelept și își va spori știința, iar cel priceput
va dobândi iscusința de a se purta,
|
|
6. |
Pătrunzând cu mintea pildele și înțelesurile adânci, graiurile celor
înțelepți și tâlcuirea lor nepătrunsă.
|
|
7. |
Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii; cei fără minte disprețuiesc
înțelepciunea și stăpânirea de sine.
|
|
8. |
Ascultă, fiul meu, învățătura tatălui tău și nu lepăda îndrumările
maicii tale.
|
|
9. |
Căci ele sunt ca o cunună pe capul tău Și ca o salbă împrejurul
gâtului tău.
|
|
10. |
Fiul meu, de voiesc păcătoșii să te ademenească, nu te învoi,
|
|
11. |
Dacă-ți spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm
sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,
|
|
12. |
Să-i înghițim de vii ca locuința morților, și întregi, ca pe cei
ce se coboară în mormânt.
|
|
13. |
Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem
de pradă casele noastre,
|
|
14. |
Fii părtaș la obștea noastră, o singură pungă fi-va pentru toți!"
|
|
15. |
Fiul meu, nu te întovărăși cu ei pe cale; abate piciorul tău din
cărarea lor,
|
|
16. |
Căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse
sânge.
|
|
17. |
Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor!
|
|
18. |
Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, și sufletului
lor își întind ei lațuri.
|
|
19. |
Aceasta este soarta celor lacomi de câștig; lăcomia le aduce pierderea
vieții.
|
|
20. |
Înțelepciunea strigă pe uliță și în piele își ridică glasul său.
|
|
21. |
Ea propovăduiește la răspântiile zgomotoase; înaintea porților
cetății își spune cuvântul:
|
|
22. |
"Până când, proștilor, veți iubi prostia? Până când, nebunilor,
veți iubi nebunia? Și voi, neștiutorilor, până când veți urî știința?
|
|
23. |
Întoarceți-vă iarăși la mustrarea mea și iată eu voi turna peste
voi duhul meu și vă voi vesti cuvintele mele.
|
|
24. |
Chematu-v-am, dar voi n-ați luat aminte! Întinsu-mi-am mâna și
n-a fost cine să ia seama!
|
|
25. |
Ci ați lepădat toate sfaturile mele și mustrările mele nu le-ați
primit.
|
|
26. |
De aceea și eu voi râde de pieirea voastră și mă voi bucura când
va veni groaza peste voi,
|
|
27. |
Când va veni peste voi necazul ca furtuna și când nenorocirea ca
vijelia vă va cuprinde.
|
|
28. |
Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta
și nu mă vor afla,
|
|
29. |
Pentru că ei au urât știința și frica de Dumnezeu n-au ales-o,
|
|
30. |
Fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele și cercetarea mea au
disprețuit-o.
|
|
31. |
Mânca-vor din rodul căii lor și de sfaturile lor sătura-se-vor,
|
|
32. |
Căci îndărătnicia omoară pe cei proști și nepăsarea pierde pe cei
fără minte;
|
|
33. |
Iar cel ce mă ascultă va trăi în pace și liniște și de rele nu
se va teme".
|