|
Rugăciunea regelui Manase
1
Capitolul 1
|
1. |
"Doamne, Atotțiitorule, Dumnezeul părinților noștri, al lui Avraam,
ai lui Isaac și al lui Iacov, și al seminție celei drepte a lor, |
|
2. |
Cel care ai făcut cerul și pământul cu toată podoaba lor, |
|
3. |
Care ai legat marea cu cuvântul poruncii Tale, Care ai încuiat adâncul
și l-ai pecetluit cu numele Tău cel înfricoșător și slăvit, |
|
4. |
Înaintea căruia toate se tem șl tremură din pricina atotputerniciei
Tale, |
|
5. |
Pentru că nimeni nu poate să stea înaintea strălucirii slavei Tale
și nesuferită este mânia urgiei Tale asupra celor păcătoși! |
|
6. |
Însă nemăsurată și neajunsă este și mila făgăduinței Tale, |
|
7. |
Căci Tu ești Domnul cel preaînalt, bun, îndelung-răbdător și mult-milostiv,
căruia îi pare rău de răutățile oamenilor. |
|
8. |
Tu, Doamne, după mulțimea bunătății Tale, ai făgăduit pocăință și
iertare celor ce ți-au greșit și după mulțimea îndurărilor Tale ai hotărât
pocăință păcătoșilor spre mântuire. Așadar Tu, Doamne, Dumnezeul celor
drepți, n-ai pus pocăință pentru cei drepți: pentru Avraam și Isaac și
Iacov, care nu ți-au greșit ție, ci ai pus pocăință mie păcătosului, pentru
că am păcătuit mai mult decât nisipul mării. |
|
9. |
Multe sunt fărădelegile mele și nu sunt vrednic a căuta și a privi înălțimea cerului din pricina mulțimii nedreptăților mele. |
|
10. |
Strâns sunt eu cu multe cătușe de fier, încât nu pot să-mi ridic capul meu și nu am nici loc de odihnă, pentru că Te-am mâniat și am făcut rău înaintea Ta; n-am împlinit voia Ta, nici am păzit poruncile Tale, ci am pus urâciuni și am înmulțit smintelile. |
|
11. |
Dar acum îmi plec genunchii inimii mele, rugând bunătatea Ta, |
|
12. |
Am păcătuit, Doamne, am păcătuit și fărădelegile mele eu le cunosc, |
|
13. |
Însă cer, rugându-Te: Iartă-mă Doamne, iartă-mă și nu mă pierde în fărădelegile mele și nici nu mă osândi la întuneric sub pământ, |
|
14. |
Căci Tu ești, Dumnezeule, Dumnezeul celor ce se pocăiesc. Arată-Ți peste mine bunătatea Ta, mântuindu-mă pe mine nevrednicul, după mare mila Ta. |
|
15. |
Și Te voi preaslăvi în toate zilele vieții mele. Căci pe Tine Te slăvesc toate puterile cerești și a Ta este slava în vecii vecilor. Amin!" |
|