|
Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda
1
Capitolul 1
|
1. |
Iuda, rob al lui Iisus Hristos și frate al lui Iacov, celor ce sunt
chemați, iubiți în Dumnezeu-Tatăl și păstrați pentru Iisus Hristos:
|
|
2. |
Milă vouă și pace și iubirea să se înmulțească!
|
|
3. |
Iubiților, punând toată râvna să vă scriu despre mântuirea cea de
obște, simțit-am nevoie să vă scriu și să vă îndemn ca să luptați pentru
credința dată sfinților, odată pentru totdeauna.
|
|
4. |
Căci s-au strecurat printre voi unii oameni nelegiuiți, care de
mai înainte au fost rânduiți spre această osândă, schimbând ei harul Dumnezeului
nostru în desfrânare, și care tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân și Domn,
pe Iisus Hristos.
|
|
5. |
Voiesc dar să vă aduc aminte vouă celor ce ați știut odată toate
acestea că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din pământul Egiptului,
a pierdut, după aceea, pe cei ce n-au crezut.
|
|
6. |
Iar pe îngerii care nu și-au păzit vrednicia, ci au părăsit locașul
lor, i-a pus la păstrare sub întuneric, în lanțuri veșnice, spre judecata
zilei celei mari.
|
|
7. |
Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor care, în același
chip ca acestea, s-au dat la desfrânare și au umblat după trup străin,
stau înainte ca pildă, suferind pedeapsa focului celui veșnic.
|
|
8. |
Asemenea deci și aceștia, visând, pângăresc trupul, leapădă stăpânirea
și hulesc măririle (cerești).
|
|
9. |
Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se
cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă,
ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!"
|
|
10. |
Aceștia însă defaimă cele ce nu cunosc, iar cele ce, - ca dobitoacele
necuvântătoare, - știu din fire, într-acestea își găsesc pieirea.
|
|
11. |
Vai lor! Că au umblat în calea lui Cain și, pentru plată, s-au
dat cu totul în rătăcirea lui Balaam și au pierit ca în răzvrătirea lui
Core.
|
|
12. |
Aceștia sunt ca niște pete de necurăție la mesele voastre obștești,
ospătând fără sfială împreună cu voi, îmbuibându-se pe ei înșiși, nori
fără apă, purtați de vânturi, pomi tomnatici fără roade, de două ori uscați
și dezrădăcinați,
|
|
13. |
Valuri sălbatice ale mării, care își spumegă rușinea lor, stele
rătăcitoare, cărora întunericul întunericului li se păstrează în veșnicie.
|
|
14. |
Dar și Enoh, al șaptelea de la Adam, a proorocit despre aceștia,
zicând: Iată, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinți ai Lui,
|
|
15. |
Ca să facă judecată împotriva tuturor și să mustre pe toți nelegiuiții
de toate faptele nelegiuirii lor, în care au făcut fărădelege, și de toate
cuvintele de ocară pe care ei, păcătoși, netemători de Dumnezeu, le-au
rostit împotriva Lui.
|
|
16. |
Aceștia sunt cârtitori, nemulțumiți cu starea lor, umblând după
poftele lor și gura lor grăiește lucruri trufașe, deși, pentru folos, dau
unor fețe mare cinste.
|
|
17. |
Voi, însă, iubiților, aduceți-vă aminte de cuvintele zise mai dinainte
de către apostolii Domnului nostru Iisus Hristos,
|
|
18. |
Că ei vă spuneau: În vremea de pe urmă vor fi batjocoritori, umblând
potrivit cu poftele lor nelegiuite.
|
|
19. |
Aceștia sunt cei ce fac dezbinări, (oameni) firești, care nu au
Duhul.
|
|
20. |
Dar voi, iubiților, zidiți-vă pe voi înșivă, întru a voastră prea
sfântă credință, rugându-vă în Duhul Sfânt.
|
|
21. |
Păziți-vă întru dragostea lui Dumnezeu și așteptați mila Domnului
nostru Iisus Hristos, spre viață veșnică.
|
|
22. |
Și pe unii, șovăitori, mustrați-i,
|
|
23. |
Pe alții, smulgându-i din foc, mântuiți-i; de alții, însă, fie-vă
milă cu frică, urând și cămașa spurcată de pe trupul lor.
|
|
24. |
Iar Celui ce poate să vă păzească pe voi de orice cădere și să
vă pună înaintea slavei Lui, neprihăniți cu bucurie mare,
|
|
25. |
Singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Iisus Hristos, Domnul
nostru, slavă, preamărire, putere și stăpânire, mai înainte de tot veacul
și acum și întru toți vecii. Amin!
|
|