Cap. 7
11. Dacă deci
desăvârşirea ar fi fost prin preoţia Leviţilor (căci legea s-a dat poporului pe temeiul preoţiei lor), ce nevoie mai era să se ridice un alt preot după rânduiala lui Melchisedec, şi să nu se zică după rânduiala lui Aaron?
19. Căci Legea n-a
desăvârşit nimic, iar în locul ei îşi face cale o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu.
25. Pentru aceasta, şi poate să mântuiască
desăvârşit pe cei ce se apropie prin El de Dumnezeu, căci pururea e viu ca să mijlocească pentru ei.
28. Căci Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe când cuvântul jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul,
desăvârşit în veacul veacului.
Cap. 9
9. Care era o pildă pentru timpul de faţă şi însemna că darurile şi jertfele ce se aduceau n-aveau putere să
desăvârşească cugetul închinătorului.
11. Iar Hristos, venind Arhiereu al bunătăţilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare şi mai
desăvârşit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta;
Cap. 10
1. În adevăr, Legea având umbra bunurilor viitoare, iar nu însuşi chipul lucrurilor, nu poate niciodată - cu aceleaşi jertfe, aduse neîncetat în fiecare an - să facă
desăvârşiţi pe cei ce se apropie.
14. Căci printr-o singură jertfă adusă, a adus la veşnică
desăvârşire pe cei ce se sfinţesc;