Cap. 6
13. Căci Dumnezeu, când a dat făgăduinţă lui
Avraam, de vreme ce n-avea pe nimeni mai mare, pe care să Se jure, S-a jurat pe Sine însuşi,
15. Şi aşa, având
Avraam îndelungă-răbdare, a dobândit făgăduinţa.
Cap. 7
1. Căci acest Melchisedec, rege al Salemului, preot al lui Dumnezeu cel Preaînalt, care a întâmpinat pe
Avraam, pe când se întorcea de la nimicirea regilor şi l-a binecuvântat,
2. Căruia
Avraam i-a dat şi zeciuială din toate, se tâlcuieşte mai întâi: rege al dreptăţii, apoi şi rege al Salemului, adică rege al păcii,
4. Vedeţi, dar, cât de mare e acesta, căruia chiar patriarhul
Avraam i-a dat zeciuială din prada de război.
5. Şi cei dintre fiii lui Levi, care primesc preoţia, au poruncă după lege, ca să ia zeciuială de la popor, adică de la fraţii lor, măcar că şi aceştia au ieşit din coapsele lui
Avraam;
6. Iar Melchisedec, care nu-şi trage neamul din ei, a primit zeciuială de la
Avraam şi pe
Avraam, care avea făgăduinţele, l-a binecuvântat.
9. Şi ca să spun aşa, prin
Avraam, a dat zeciuială şi Levi, cel ce lua zeciuială,
10. Fiindcă el era încă în coapsele lui
Avraam, când l-a întâmpinat Melchisedec.
Cap. 11
8. Prin credinţă,
Avraam, când a fost chemat, a ascultat şi a ieşit la locul pe care era să-l ia spre moştenire şi a ieşit neştiind încotro merge.
17. Prin credinţă,
Avraam, când a fost încercat, a adus pe Isaac (jertfă). Cel ce primise făgăduinţele aducea jertfă pe fiul său unul născut!
19. Dar
Avraam a socotit că Dumnezeu este puternic să-l învieze şi din morţi; drept aceea l-a dobândit înapoi ca un fel de pildă (a învierii) Lui.