|
1. |
Tot sufletul să se supună înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire
decât de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite.
|
|
2. |
Pentru aceea, cel ce se împotrivește stăpânirii se împotrivește
rânduielii lui Dumnezeu. Iar cel ce se împotrivesc își vor lua osândă.
|
|
3. |
Căci dregătorii nu sunt frică pentru fapta bună, ci pentru cea rea.
Voiești, deci, să nu-ți fie frică de stăpânire? Fă binele și vei avea laudă
de la ea.
|
|
4. |
Căci ea este slujitoare a lui Dumnezeu spre binele tău. Iar dacă
faci rău, teme-te; căci nu în zadar poartă sabia; pentru că ea este slujitoare
a lui Dumnezeu și răzbunătoare a mâniei Lui, asupra celui ce săvârșește
răul.
|
|
5. |
De aceea este nevoie să vă supuneți, nu numai pentru mânie, ci și
pentru conștiință.
|
|
6. |
Că pentru aceasta plătiți și dări. Căci (dregătorii) sunt slujitorii
lui Dumnezeu, stăruind în această slujire neîncetat.
|
|
7. |
Dați deci tuturor cele ce sunteți datori: celui cu darea, darea;
celui cu vama, vamă; celui cu teama, teamă; celui cu cinstea, cinste.
|
|
8. |
Nimănui cu nimic nu fiți datori, decât cu iubirea unuia față de
altul; că cel care iubește pe aproapele a împlinit legea.
|
|
9. |
Pentru că (poruncile): Să nu săvârșești adulter; să nu ucizi; să
nu furi; să nu mărturisești strâmb; să nu poftești... și orice altă poruncă
ar mai fi se cuprind în acest cuvânt: Să iubești pe aproapele tău ca pe
tine însuți.
|
|
10. |
Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii.
|
|
11. |
Și aceasta, fiindcă știți în ce timp ne găsim, căci este chiar
ceasul să vă treziți din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de
noi, decât atunci când am crezut.
|
|
12. |
Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile
întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
|
|
13. |
Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospețe și în beții, nu în
desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă;
|
|
14. |
Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu
o faceți spre pofte.
|