1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

Capitolul 38

1.	Atunci Dumnezeu i-a răspuns lui Iov, din sânul vijeliei, şi i-a zis:
2.	"Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fără înţelepciune?
3.	Încinge-ţi deci coapsele ca un viteaz şi Eu te voi întreba şi tu Îmi vei da lămuriri!
4.	Unde erai tu, când am întemeiat pământul? Spune-Mi, dacă ştii să spui.
5.	Ştii tu cine a hotărât măsurile pământului sau cine a întins deasupra lui lanţul de măsurat?
6.	În ce au fost întărite temeliile lui sau cine a pus piatra lui cea din capul unghiului,
7.	Atunci când stelele dimineţii cântau laolaltă şi toţi îngerii lui Dumnezeu Mă sărbătoreau?
8.	Cine a închis marea cu porţi, când ea ieşea năvalnică, din sânul firii,
9.	Şi când i-am dat ca veşmânt negura şi norii drept scutece,
10.	Apoi i-am hotărnicit hotarul Meu şi i-am pus porţi şi zăvoare
11.	Şi am zis: Până aici vei veni şi mai departe nu te vei întinde, aici se va sfărâma trufia valurilor tale?
12.	Ai poruncit tu dimineţii, vreodată în viaţa ta, şi i-ai arătat aurorei care este locul ei,
13.	Ca să apuce pământul de colţuri şi să scuture pe nelegiuiţi de pe pământ?
14.	În revărsatul zorilor, pământul se face roşu ca roşiile peceţi şi ia culori ca de veşmânt.
15.	Cei răi rămân fără noaptea (prielnică lor) şi braţul ridicat este frânt.
16.	Ai fost tu până la izvoarele mării sau te-ai plimbat pe fundul prăpastiei?
17.	Ţi s-au arătat oare porţile morţii şi porţile umbrei le-ai văzut?
18.	Ai cugetat oare la întinderea pământului? Spune, ştii toate acestea?
19.	Care drum duce la palatul luminii şi care este locul întunericului,
20.	Ca să ştii să-l călăuzeşti în cuprinsul lui şi să poţi să nimereşti potecile care duc la el acasă?
21.	Tu ştii bine, căci atunci erai născut şi numărul zilelor tale e foarte mare.
22.	Ai ajuns tu la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,
23.	Pe care le ţin deoparte pentru vremuri de strâmtorare, pentru zilele de bătălie şi de război?
24.	Unde se risipesc aburii şi se răspândeşte pe pământ vântul de la răsărit?
25.	Cine a săpat albie puhoaielor cerului şi cine a croit drum bubuitului tunetului,
26.	Ca să plouă pe un pământ nelocuit şi pe o pustietate unde nu se află fiinţă omenească
27.	Şi să adape ţinuturile sterpe şi uscate şi să scoată pajişte de iarbă din întinderea pleşuvă?
28.	Are ploaia un tată? Cine a zămislit stropii de rouă?
29.	Din sânul cui a ieşit gheaţa? Şi cine este cel ce naşte promoroaca din cer?
30.	Apele se încheagă şi se întăresc ca piatra şi fala mării se face sloi!
31.	Poţi tu să legi cataramele Pleiadelor sau să deznozi lanţurile Orionului?
32.	Poţi tu să scoţi la vreme cununa Zodiacului şi vei fi tu cârmaci Carului Mare şi stelelor lui?
33.	Cunoşti tu legile cerului şi poţi tu să faci să fie pe pământ ceea ce este scris în ele?
34.	Poţi tu să ridici până la nori glasul tău ca să se sloboadă peste tine potopul ploilor?
35.	Eşti tu în stare să azvârli fulgerele şi ele să plece şi să-ţi spună: Iată-ne?
36.	Cine a pus atâta înţelepciune în pasărea ibis sau cine i-a dat pricepere cocoşului?
37.	Cine poate să ţină cu destoinicie socoteala norilor şi să verse pe pământ burdufurile cerului,
38.	Ca să se adune pulberea şi să se întărească, iar bulgării de pământ să se lipească laolaltă?
39.	Tu eşti cel ce aduci pradă leoaicei şi potoleşti foamea puilor de leu,
40.	Când s-au ascuns în vizuini sau stau şi pândesc ascunşi în hăţişuri?
41.	Cine are grijă de mâncarea corbului, când puii lui croncănesc la Dumnezeu, de foame, şi zboară încoace şi încolo după hrană?