|
1. |
În zilele acelea a ieşit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. |
|
2. |
Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. |
|
3. |
Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa. |
|
4. |
Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David. |
|
5. |
Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. |
|
6. |
Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, |
|
7. |
Şi a născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei. |
|
8. |
Şi în ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. |
|
9. |
Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare. |
|
10. |
Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. |
|
11. |
Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. |
|
12. |
Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle. |
|
13. |
Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: |
|
14. |
Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire! |
|
15. |
Iar după ce îngerii au plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: Să mergem dar până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut. |
|
16. |
Şi, grăbindu-se, au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc, culcat în iesle. |
|
17. |
Şi văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil. |
|
18. |
Şi toţi câţi auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori. |
|
19. |
Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa. |
|
20. |
Şi s-au întors păstorii, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră şi văzuseră precum li se spusese. |
|
21. |
Şi când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zămisli în pântece. |
|
22. |
Şi când s-au împlinit zilele curăţirii lor, după legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca să-L pună înaintea Domnului. |
|
23. |
Precum este scris în Legea Domnului, că orice întâi-născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului. |
|
24. |
Şi să dea jertfă, precum s-a zis în Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. |
|
25. |
Şi iată era un om în Ierusalim, cu numele Simeon; şi omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era asupra lui. |
|
26. |
Şi lui i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. |
|
27. |
Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii, |
|
28. |
El L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: |
|
29. |
Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, |
|
30. |
Că ochii mei văzură mântuirea Ta, |
|
31. |
Pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, |
|
32. |
Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel. |
|
33. |
Iar Iosif şi mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc. |
|
34. |
Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. |
|
35. |
Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi. |
|
36. |
Şi era şi Ana proorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer, ajunsă la adânci bătrâneţe şi care trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria sa. |
|
37. |
Şi ea era văduvă, în vârstă de optzeci şi patru de ani, şi nu se depărta de templu, slujind noaptea şi ziua în post şi în rugăciuni. |
|
38. |
Şi venind ea în acel ceas, lăuda pe Dumnezeu şi vorbea despre Prunc tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim. |
|
39. |
După ce au săvârşit toate, s-au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret. |
|
40. |
Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui. |
|
41. |
Şi părinţii Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paştilor, la Ierusalim. |
|
42. |
Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii. |
|
43. |
Şi sfârşindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim şi părinţii Lui nu ştiau. |
|
44. |
Şi socotind că este în ceata călătorilor de drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude şi printre cunoscuţi. |
|
45. |
Şi, negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L. |
|
46. |
Iar după trei zile L-au aflat în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i. |
|
47. |
Şi toţi care Îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. |
|
48. |
Şi văzându-L, rămaseră uimiţi, iar mama Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi. |
|
49. |
Şi El a zis către ei: De ce era să Mă căutaţi? Oare, nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu? |
|
50. |
Dar ei n-au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor. |
|
51. |
Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar mama Lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte. |
|
52. |
Şi Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni. |