|
1. |
Fraţii mei, nu căutând la faţa omului să aveţi credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei. |
|
2. |
Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete, în haină strălucită, şi va intra şi un sărac, în haină murdară, |
|
3. |
Iar voi puneţi ochii pe cel care poartă haină strălucită şi-i ziceţi: Tu şezi bine aici, pe când săracului îi ziceţi: Tu stai acolo, în picioare, sau: Şezi jos, la picioarele mele, |
|
4. |
N-aţi făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul şi altul şi nu v-aţi făcut judecători cu socoteli viclene? |
|
5. |
Ascultaţi, iubiţii mei fraţi: Au nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt săraci în ochii lumii, dar bogaţi în credinţă şi moştenitori ai împărăţiei pe care a făgăduit-o El celor ce Îl iubesc? |
|
6. |
Iar voi aţi necinstit pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc pe voi şi nu ei vă târăsc la judecăţi? |
|
7. |
Nu sunt ei cei ce hulesc numele cel bun întru care aţi fost chemaţi? |
|
8. |
Dacă, într-adevăr, împliniţi legea împărătească, potrivit Scripturii: "Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi", bine faceţi; |
|
9. |
Iar de căutaţi la faţa omului, faceţi păcat şi legea vă osândeşte ca pe nişte călcători de lege. |
|
10. |
Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile. |
|
11. |
Căci Cel ce a zis: "Să nu săvârşeşti adulter", a zis şi: "Să nu ucizi". Şi dacă nu săvârşeşti adulter, dar ucizi, te-ai făcut călcător de lege. |
|
12. |
Aşa să grăiţi şi aşa să lucraţi, ca unii care veţi fi judecaţi prin legea libertăţii. |
|
13. |
Căci judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Şi mila biruieşte în faţa judecăţii. |
|
14. |
Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască? |
|
15. |
Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele, |
|
16. |
Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul? |
|
17. |
Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi. |
|
18. |
Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea. |
|
19. |
Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură. |
|
20. |
Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este? |
|
21. |
Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic? |
|
22. |
Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa s-a desăvârşit? |
|
23. |
Şi s-a împlinit Scriptura care zice: "Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate" şi "a fost numit prieten al lui Dumnezeu". |
|
24. |
Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă. |
|
25. |
La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale? |
|
26. |
Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este. |